Pe când era cuprins de elanurile impetuoase ale gloriei, Relu Fenechiu şi-a rebrenduit totul la propria sa marcă, inclusiv nănăul. Nasul lui generos şi avântat, al cărui vârf îi scărpina bărbia, a fost considerat un simbol al trecutului de către proprietarul său. Care l-a scurtat fără îndurare, aşa cum legendarul Hagi Tudose i-a scurtat coada motanului său.
A reieşit un fenechiu mai fistichiu, deţinător al unui nas mai apropiat de standardele comune. Dar, dacă aş fi oleacă mistic, aş opina că acea chirurgie estetică a fost neinspirată. Că a constituit greşeala vieţii sale. Aş spune că, prin dărâmarea acelui mic turn Eiffel al feţei, şi-a dărâmat totodată şi norocul.
Au urmat pentru berbantul penelist primele necazuri penale, a urmat curând şi prima condamnare. Fenechiu e acum un client statornic al puşcăriei, de unde se vede că nu va ieşi prea curând. Acum e acuzat de o şpagă de 4,3 milioane de euro, la auzul căreia noi doar din bun-simţ nu facem infarct. 4,3 milioane! Dimensiunile colosale ale acestei sume ne doboară încrederea în viaţă.
N-o să mă hazardez să afirm că norocul fenechiului se poate drege doar dacă îşi va lungi la loc nasul ciopârţit. Nu e asta treaba mea. Ceea ce doresc să constat e că trecerea fenechistă prin politică e una care lasă urme de tractor.
Fiindcă el nu e un simplu fost ministru. El e un creator de şcoală.
Are discipoli în politică, cu care se pot umple zece avioane. Toţi îl venerează. Adomniţei, Chiuariu, Costel Alexa, deputat şi şef pe ţară al tineretului liberal... Şi Bodea, directorul aeroportului din Iaşi, viitor deputat, numit de rârâita Gorghiu „micul Iohannis”.
Micul Iohannis i-a adus mulţumiri publice lui Fenechiu, cu ocazia tăierii panglicii inaugurative la Aeroportul Iaşi, zicând că, fără efortul fostului năsos, Moldova rămânea fără piste de avioane.
Ceea ce e oleacă deplasat. Cuvântătorului o să-i crească nasul cât al lui Fenechiu, înainte de rebrenduire.