Băieţii de la E.ON se pricep foarte bine să producă şi să menţină suspansul în rândurile consumatorilor din România. Sunt de-a dreptul talentaţi în aşa o artă rară. Dacă şi-ar îndrepta înzestrarea naturală spre industria filmului de ficţiune, spre exemplu, sunt absolut convins că producţiile lor de aventuri ar cunoaşte o frumoasă primire internaţională, încununată cu premii prestigioase.
Că nu există român - mai mic ori mai mare la chimir -, căruia să nu-i bubuie inima ca un tun rusesc atunci când îi poposeşte în cutia poştală factura la consumul de curent electric sau de gaze naturale. Zici că-i face inima explozie din moment în moment, de trebuie să-i aduni apoi cu mătura cioburile risipite prin odaie, pentru a le lipi şi a băga organul vital la locul lui. De aceea eu şi recomand ca deschiderea facturii la E.ON să se facă doar după ce degetele consumatorului au apăsat pe tastele 1-1-2, să poate ăia interveni la nevoie.
Arta celor de la E.ON de a produce adrenalină s-a evidenţiat din nou săptămâna trecută, când un bloc din Iaşiul ăla păcătos a sărit în aer. Nu ştiu ce verificări nu s-au făcut ca lumea de către firma specializată în suspans pe bază de jumuleală... Cert e că blocul a bubuit de s-a făcut ţăndări. Doi oameni au murit pe loc, alţii sunt în acel hotar dintre viaţă şi moarte numit Reanimare, locatarii au fost evacuaţi... Din clipă în clipă, se aşteaptă finalul: prăbuşirea blocului, în care stătea şi un caraghios de la grupul Divertis, ăla care îl maimuţărea pe Adrian Năstase.
Simţindu-se cu un muscoi suprarealist pe căciuloiul multinaţional, E.ON a suportat costurile produse de mutarea sinistraţilor. Mai mult, cică le va cumpăra oamenilor case noi.
Ce băieţi de comitet! – am fi înclinaţi să spunem, dacă nu le-am şti năravul. Dar, cunoscându-l, e clar că tot din banii consumatorilor se vor suporta şi aceste cheltuieli. Noi nici nu vom şti-o.