Narcis SIRETEANU

Iar ne mirăm ca proştii auzind că o femeie a murit săptămâna trecută într-un spital bucureştean, din cauză că i s-a administrat sânge dintr-o altă grupă. Anterior, mai muriseră şi alţi pacienţi din aceeaşi cauză.

Cică se va strânge o comisie (alta!) alcătuită dintr-un soi de detectivi, care va constata nişte constatări, ca să-şi justifice detectivii lefurile. A fost eroarea unei asistente în prag de menopauză, care a încurcat ca o căscată borcanele? Sau e vorba de mai mult – o mână criminală -, ştiindu-se că sângele de altă grupă e otravă pentru organism?

Suntem ţinuţi cu sufletul la nivelul frunţii, dar noi nu muşcăm momeala. Ne dăm seama că e un suspans de formă, care va fi uitat când va apărea, în zilele următoare, un nou scandal.

N-ar trebui să ne mai mire astfel de evenimente, deoarece spitalele din România au devenit spaţii ale absurdului, unde se montează nişte spectacole mult mai dramatice ca leşinăturile pe care ni le arată prin cartierele Sucevei nou-născutul nostru teatru.

De cum ai pus piciorul în spital, nu ştii ce ţi se poate întâmpla. Oricum, nimic firesc şi nica bun. În loc de sânge, te poţi trezi cu ulei de motor. Dacă scapi cu viaţă, înseamnă că primul act are oleacă de happy-end. În actele doi şi trei, intră în scenă stafilococii, personaje secundare care devin repede principale, după externare. Dar dacă ieşi îmbogăţit cu o traistă de stafilococi, zi şi atunci mersi, pentru că nu ai plătit pentru ei o leţcaie. I-ai luat moca, de la buget.

Să fim fericiţi, aşadar. Avem toate motivele. În primul rând, asistenţa sanitară e gratuită. Mai dai ceva la doctor şi la asistentă, mai vii cu medicamentele de acasă, dar stafilococii îi iei gratis. Asta înseamnă gratuitate, conform dicţionarelor explicative româneşti.

În curând, va fi o mare realizare dacă vreun pacient va ieşi vindecat dintr-un spital. Aşa vor suna ştirile senzaţionale.