Un mare elan pupăcios este vizibil la nivelul de sus al PSD-ului, care nu mai înseamnă de mult Partidul Social Democrat, ci Partidul Subdezvoltării Declarate. Pesedişti de toate calibrele se prind în braţe şi fac schimb de salivă pupăcioasă, apoi trec mai departe. Se pupă zgomotos şi umed pe gură, pe obraji, pe unde apucă. Mustaţa lui Dragnea e toată o zoaie. Necazurile i-au rămas în urmă.
Fericirea pesedistă este totală. Primăriile – în fapt, nişte cirezi cu vaci imense de muls bani publici -, au rămas majoritatea în mâinile lor hulpave, beneficiind de această lege africană, care prevede ca alegerile să aibă loc într-un singur tur. Ei au câştigat, ţara nu. Aceeaşi poveste veche de mai bine de 25 de ani.
De partea contrară, peneliştii caută pietroaie din roci de bazalt şi granit, pentru a-şi da cu ele peste testicule, atât de mare le este nenorocirea. Accesul la banul public le-a fost barat, pentru următorii patru ani. Diferenţa de scor nu e foarte mare, dar cum să-ţi ia staliniştii ăştia Bucureştiul şi alte oraşe cu putina plină?
Şi-apoi, mai e şi partidul oportunistului Tăriceanu-Moliceanu, gata să-şi arunce în jocul pesedist bortificiile uşor lărgite, dar bune pentru pretenţiile clasei politice româneşti. Specialişti în emisiunea de aburi, Blaga zice că scorul e dătător de speranţe. Bebeluşul Alinei Gorghiu plânge că n-are cine să-i dea ţâţă, dar mă-sa pare să nu se dea dusă acasă.
Foarte nefericiţi sunt şi acei primari-dansatori care, antrenaţi de valul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, au trecut de la PSD la PNL. Uf, ce va fi de făcut, dacă la toamnă puterea guvernamentală va rămâne la PSD? Iar va trebui să cate momentul potrivit pentru a reveni la matcă! Îşi privesc lăboanţele picioarelor late, cu şapte rânduri de bătături, de la câte piruete de astea au tot făcut.
Absenteismul electoratului e starea de după o străfulgerare de bărbăţie la un soţ plictisit. Torţa aprinsă toamna trecută de Iohannis s-a stins, la fel ca Iohannis însuşi. Plictiseala s-a reinstaurat.