Narcis SIRETEANU

Distanţa dintre Paris şi Bruxelles poate fi străbătută într-o oră cu tejeveul – trenul ăla bengos de mare viteză - şi-n două luni cu atentatul. Atâta le-a trebuit musulmanilor zoriţi de ură pentru a uni cele două capitale pe harta turistică a atentatelor, folosind forţa de locomoţie a bombelor şi viteza de tejeve a gloanţelor.

Misiune îndeplinită şi de data asta, Allah akbar! Misiunea de-o sfântă imbecilitate de a transforma Europa într-un pământ unde să dicteze doar legile deşertului emoţional şi intelectual, din care flăcăii ăia arabi provin, a mai pus o grămadă de cadavre la temelie.

Şi e doar prologul pentru aceşti inşi care îşi declanşează centura încărcată de explozibil cu nonşalanţa cu care şi noi mai slăbim câte o gaură la curea, după un prânz copios. Conform credinţei lor, pe lumea cealaltă îi aşteaptă 72 de bucăţi fecioare, gata să fie găurite de mai mare dragul.

Oare cât de prost trebuie să fii ca să accepţi ca recompensă o astfel de enormitate? Şi ce să faci cu 72, când doar trei fecioare te pot scoate din minţi cu pretenţiile şi isteriile lor?

Ceea ce mă scârbeşte la inşii ăştia care urăsc tot ce înseamnă civilizaţie, deşi se folosesc de ea, este că lovesc în oamenii simpli. Pe ăia îi masacrează. Pătura de sus, care mai poate fi vinovată în vreun fel de frustrările pe care teroriştii le trăiesc, rămâne intangibilă pentru mitralierele şi boambele lor.

Apropo de intangibilii noştri care freacă menta la Bruxelles. Trupurile tranşate ca la măcelărie i-au dat pentru prima dată ocazia unei ştersăciuni ca Daciana lu’ Ponta să creadă că îşi încasează cu mari riscuri avantajele enorme din Parlamentul continental.

Cred că grupul român nu va rata ocazia de a cere o mărire de leafă. Şi sper că Daciana şi Cătălin Ivan n-au ratat nici ocazia de a-şi trage câte un selfie lângă fiecare punct unde au avut loc atentatele. Dă bine la Feisbuc.