Pagină de Facebook? Nu am, frăţioare. Şi nici nu vreau. Deţin cel puţin o sută de motive ca să mă ţin la distanţă de acest fenomen distrugător de intimităţi.
În primul rând, Facebook-ul este locul unde fiecare om se laudă cât îl ţine gura. Cu ce are sau nu are. Cu frumuseţea lui sau cu isprăvile sale. Reţineţi, pentru ca un feisbucar să se laude cu frumuseţea lui, nu trebuie să fie frumos. Poate fi şi urât ca dracul, nu contează. Frumuseţea stă în numărul de like-uri.
După ce s-a lăudat pe săturate cu şomoiogul lui de calităţi, feisbucarul trece la trupul iubitei sau nevestei, pe care ne-o arată în sute de ipostaze, să o admirăm şi noi, eventual până leşinăm. Apoi, se dă mare cu viloiul său, cu limuzinoiul său, cu câinii săi de rasă, care costă bucata cât salariul minim pe economie pe-un an.
Cine are copii, ni-i arată de asemenea, să nu cumva să-l credem zgârcit. Chiar şi stând pe oliţă ni-i arată. Un realizator de televiziune – profesional, destul de respectat – comenta, în dedesubtul unei poze cu fiica sale: “Fetiţa tatei, cea sexy şi rea.” Iar eu mă întreb:
-Cum Dumnezeu poate fi sexy un copil de doar doi ani şi ceva?
Oameni în toată firea n-au citit de ani de zile o carte. Se apără, zicând că nu au timp. Sunt umflaţi, pocnesc de toxine din cauza sedentarismului, pentru că n-au timp să facă mişcare nici cinci minute pe zi.
Dar să steie călare pe Facebook , au timp. Să posteze toate tâmpeniile care le trec pe cărările minţii, iar au timp. Să vorbească discuţii, doar ca să nu stea cu gura închisă, iar au timp.
Şi, uitam, au timp să deie like-uri. Pe Facebook, toată lumea vânează like-uri. Dacă agoniseşti prea puţine laicuri la o postare, e jale, e depresie cu lăcrimi. Toată lista de prieteni te-arată cu deştu’ şi te râde. Da’ dacă faci un număr rotund de laicuri, eşti cineva, lista te respectă. Aia e victorie, e triumf!
E oare acesta un comportament de persoană educată? Să vorbeşti fără sfială despre tine, să te lauzi?