Prostituatele de lux folosesc posturile de televiziune din România ca pe nişte galantare unde îşi prezintă carnea în carcasă. La emisiuni susţinute de feluriţi capatoşi la pungă groşi, ele apar rotindu-se continuu, scoţându-şi în faţă ba rotunjimile sânilor, ba pe cele ale feselor.
Potenţialilor muşterii le curg balele, care se scurg în torente pe podea. Ei le evaluează pe fete ca nişte samsari de iepe aflate mereu în dispoziţie de împerechere. Dacă le plac crupele şi modul cum ştiu să ridice coada, le iau acasă şi le apasă pe butonul de pornire. Clienţii sunt oameni care nu se uită la bani. Au de unde. Partea lor tare sunt afacerile. Cu statul, de multe ori.
Banii oferiţi acestor individe ne pot produce nouă, celor de rând, atacuri cerebrale fatale, dacă suntem ceva mai simţitori. 1.500 de euro pe noapte pentru Daniela Crudu, usca-i-s-ar întreg udu’. 2.000 de euro pe noapte pentru Mădălina Pamfilie, de pomină să fie. 1.000 pe noapte pentru Diana Gureşoaie, care n-o făcea de oaie.
În antichitate, prostituatele erau femei inteligente şi cultivate, cu care aveai ce să discuţi. Astea ale noastre sunt mai tâmpite ca nişte omizi păroase ale dudului. Mai proaste ca nişte gonflabile. Nu ştiu decât să mişte din fund şi să numere bani.
Există unii aleşi ai divinităţii care au bani cât să le ajungă pentru 250 de vieţi. Alţi români crapă azi de lipsuri şi nevoi. Nimeni nu vorbeşte de solidaritate, fiindcă fiecare face cu banii lui ce doreşte. Unii dau 20.000 de euro pe zece nopţi cu Pamfilie, alţii îşi dau cei 1.000 de lei pensie pe medicamente.
Eu tot nu voi înţelege de ce prostituţia nu este impozitată. De ce din 2.000 de euro pe noapte nu i se reţin domnişoarei Pamfilie vreo mie de euro? De ce li se permită acestor muieri uşoare, dar foarte grele la pungă, să facă evaziune fiscală în formă continuată?
Asta nu mai este pudoare, este prostie pură.