Suportăm noi multe, nu şi când ne este jignit bunul cel mai de preţ: inteligenţa. Asta pentru că noi, oamenii inteligenţi din România, am rămas foarte puţini şi vom fi din ce în ce mai puţini.
Cu mândra priponită – dar nu de-o garofiţă, precum calul lui Gheorghiţă din cântecul popular -, Băsescu vine acum şi ne insultă inteligenţa, după ce zece ani ne-a insultat constant simţul esteticului şi simţul măsurii. El spune că dacă s-or fi luat bani negri pentru campaniile sale electorale, treaba asta se făcea cumva pe la dos, fără ştirea lui.
Ei, serios? Chiar dacă te-ai jura pe familia ta din ce în ce mai numeroasă, tot nu te-am crede! Într-o zi, după ce vor exista dovezi clare ale relaţiilor „apropiate” cu Udrea, vei susţine că nu-i exclus să fi avut contacte cu ea, dar că n-ai ştiut nimic, fiind probabil drogat în prealabil de Ponta.
Mă îneacă revolta, gândindu-mă la lecţiile pe care ni le ţinea ipocritul sub umbrela căruia se vehiculau – reiese acum - tone de euro. Amintiţi-vă numai rânjetul sadic cu care ne lua şapte rânduri de piele, justificându-se senin că ţara e săracă şi altă cale de a evita falimentul naţional nu există. Iar în vremea asta, tovarăşa sa de doctrină stabilea traseul unor remorci pline cu euro, fără ca şpăgile să-i fie impozitate. Păi nu ziceai tu, Băsescule, că orice venit trebuie impozitat? De ce banii ăia, negri sau gri, nu au fost taxaţi?
Angel graţios, mi-ar plăcea să se aducă în discuţie şi modalitatea în care gingaşa-ţi copilă a ajuns parlamentăriţă europenească! Există informaţii că fiecare lider pedelist a trebuit să rupă o ciozvârtă din voturile partidului, pentru a le îndrepta spre buzata lui tati.
Eu îl sfătuiesc pe Băsescu să stea cumincior zilele astea primăvăratice în casă şi să reziste mâncărimilor care-l împing să-i mai tragă un rând de vizite Elenei Udrea. Să stea în casă, pentru ca nu cumva vreo fire mai romantică să-l confunde, aşa pur cum se dă, cu vreun ghiocel. Şi, Doamne fereşte, să-l rupă, pentru a-l da cuiva în dar.