Cele mai reuşite pamflete împotriva lui Ponta nu le încasează, cum văd, din partea gazetarilor. Nici şapte C.T. Popescu dacă-şi reunesc cele şapte chelii adăpostind tot atâtea creiere n-ar fi în stare să-i zugrăvească lui Ponta un portret atât de reuşit ca acelea realizate de doi dintre recent excluşii din PSD.
Geoană - un geniu al inteligenţei, comparativ cu doctorandul lui Adrian Năstase – n-a mai reuşit să se abţină, în pofida anilor lungi de diplomaţie. Şi l-a portretizat plastic, arătându-ne că Ponta e „micul Kim”, nu „micul Titulescu", aluzia fiind la liderul coreean Kim, sângerosul duşman al democraţiei. Şova a fost prea capsoman ca să zică şi el ceva cu cap şi coadă, după ce a fost expectorat din PSD, demonstrând că nu de pomană a fost lider în cea mai nocivă perioadă, din istoria celui mai nociv partid, din istoria postrevoluţionară a României, nocivă şi ea.
Dar Vanghelie... Ah, ce încântare! L-am ascultat cu mai multă sfinţenie decât îi ascult muzica lui Vangelis. Ce cuvinte sacre se îngrămădeau necenzurat la gura lui. Cum a dezvăluit el partea pragmatică a romanticei iubiri dintre Ponta şi Sebastian Ghiţă. „Unde e o licitaţie guvern, hop şi Sebi Ghiţă!”, ne-a explicat Vanghelie, care cu ocazia asta mi-a devenit aproape simpatic.
Aş spune că Ponta mai jos de atât nu poate să coboare, dar m-aş pripi. O să vedeţi cum îi vor sări acuşi în cap inşi cu mult mai puţină capacitate cilindrică decât Vanghelie. Poate chiar lideri ai filialelor partidului din judeţe înapoiate ca Dolj şi Botoşani.
Estimp, dându-şi cu nişte roci magmatice peste testiculele sale tot mai mici, Adrian Năstase a explodat: „Am făcut puşcărie pentru un partid de idioţi!”
Rezon, maestre! Un partid de idioţi, în care tu ai fost şi ai rămas cel dintâi.
Dar film fără coloană muzicală nu se poate. Tudor Gheorghe, trubadurul care-i cântă permanent în strună lui Ponta, a compus o doină despre un preşedinte care chinuie limba română.
Băi chitaristule, mai nou, în ţara noastră, important e să ştii engleza, nu româna! Asta o ştie până şi un mucos de doi ani.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.