Aţi văzut ce grozavă agitaţiune au produs dezvăluirile legate de ofiţerii acoperiţi, daţi în vileag într-un fel sau altul? Nume grele, frate, de la Ponta la Turcescu, la Meleşcanu şi la Sorin Roşca Stănescu, ăsta din urmă odihnească-se în pace, acolo unde şade trist şi cu belciugul înfipt în nas.
După cum am stabilit deja, extinderea acestor culegători de informaţii – vreţi să le zic turnători? - este aproape totală. Practic, nu există domeniu important care să nu-şi aibă liderii de opinie, cu gradele ofiţereşti acoperite mai dibaci sau mai stângaci. Ei sunt răspândiţi în presă, în administraţia centrală sau locală, în învăţământul mediu şi superior, în justiţie... Până şi sectoarele artistice îşi au ofiţerii lor, care nu se manifestă deloc artistic...
Oamenii aceştia – ofiţerii acoperiţi - iau două lefuri: una oficială, de la locul unde activează, şi alta de la serviciul de informaţii care-i are în catastife. Ei încalcă astfel deontologia funcţiei în care sunt încadraţi, deseori încalcă şi legea... Dar altul este lucrul cel mai grav, în ceea ce îi priveşte.
Cel mai grav este că aceşti inşi beneficiază de o protecţie maximă. Fiind luaţi sub carapacea groasă a unui serviciu sau altul de informaţii, ei nu simt ameninţările la care este expus omul de rând. Sunt imuni la orice neplăcere. Pot fi indisciplinaţi la serviciu, pot băga mâna în banii instituţiei, îşi pot încadra neamurile sau gagicile în funcţii subalterne... În două cuvinte, pot săvârşi orice abuzuri poftesc, că de întâmplat, nu li se întâmplă nimic. Nu sunt ameninţaţi cu concedierea, nu sunt ameninţaţi cu puşcăria, nu sunt pândiţi nici măcar de o sancţiune banală.
Mai e ceva. Serviciile de informaţii româneşti sunt expuse năravurilor româneşti. În SRI, SPPI sau SIE sunt grămezi de prostovani, care au beneficiat de protecţia pilelor. Că acolo e trai, nineacă. Iar pensia e pensie, nu ca la părinţii mei sau la ai dumneavoastră. Plus că se iese la pensie pe la 50 de ani că, deh, oamenii sunt osteniţi.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.