Manualele de comunicare susţin despre chipul omenesc că are capacitatea de a se ilustra în circa 70.000 de expresii diferite. Muşchii feţei sunt cei care ne conferă fizionomia.
Trăsăturile faciesului trădează şi spun totul despre personajul în cauză. Spun dacă e îngâmfat sau modest, dacă e inteligent sau prost grămadă, dacă e înclinat spre plăcerile carnale sau, dimpotrivă, e aproape asexuat... Spun dacă e bun la inimă de să-l pui pe rană sau e rău de să-l tragi într-o ţeapă, luată cu împrumut de la amicul voievod Vlad... Se poate afirma că interiorul omului iese la vedere, fiind dat în vileag de trăsăturile feţei. Dar pentru asta este important e să te pricepi să priveşti. Nu oricine poate fi un bun cititor de fizionomii. E o întreagă ştiinţă aici.
Normal, şi înfăţişarea candidaţilor la preşedinţie trădează secretele fiecăruia. Te uiţi la ei ca la un insectar. Pe faţa blondinei Udrea se citeşte tot trecutul şi prezentul ei, ambele supuse unui zbucium la care muritorul de rând nici nu îndrăzneşte să viseze. La Meleşcanu se vede natura duală, şireată, de vulpoi hârşit, legată de vocaţia sa de colonel. La Monica Macovei şade scris cu litere mari carierismul, subliniat de conţinutul clondirului cu whisky, mai nou băutura noastră naţională. Că veni vorba, urât scris mai are alcoolul, când se iscăleşte pe chipul omului, fie el bărbat sau femeie...
Dar abia între Ponta şi adversarul său principal, Johannis, apare discrepanţa uriaşă. Ponta are o figură necizelată, plămădită din îngâmfare, lăcomie şi insuficienţă intelectuală. Chipul lui Ponta nu are 70.000 de expresii diferite, ci maxim şapte, poate nici alea.
În contrast cu el este înfăţişarea stilată a neamţului. Oricât de critic ai fi, trebuie să admiţi că Johannis arată şi se poartă ca un gentleman. Pe lângă el, Ponta e un infirm. Când Ponta participă la întâlniri externe, portarul de acolo e mai rasat ca el. Fiindcă stilul nu se poate plagia.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.