Credeam că a trecut în nefiinţă pe veci acea glumă genetică proastă numită Dan Diaconescu. Credeam că amintirea sa arde mocnit în cazanele Iadului, alături de aceea a simulacrului de partid pe care mintea sa – puţină, dar fără astâmpăr - l-a fătat, ca apoi să-l dea la marea casă de copii a PSD-ului.
Diaconescu a ars în cazanele iadului, cum am văzut cu toţii. Numai că, de-un timp, a fost resuscitat de unul din canalele de scurgeri televizate care se ocupă cu duşmănia declarată împotriva lui Băsescu. În spaţiul său de emisie, oligofrenul cu părul nins de mătreaţă se agită în faţa unei table pe care o mâzgăleşte cu creta. În paralel cu activitatea mâinii, gura i se roteşte ca o râşniţă cam ruginită de cafea.
În noua lui emisiune de pe postul „România TV”, Dan Diaconescu nu mai vede elodii misterioase, care supravieţuiesc chiar şi după ce sunt ucise de sângeroşi poliţişti din soiul cioacă. Nu mai vede nici ca pe vremuri regimente şi divizii de ciocoi îmbuibaţi, care savurează sângele poporului supt la sursă. Cum ştim, între timp, bărzăunele cu părul nins de mătreaţă s-a făcut frate de cruce cu ciocoii de la PSD, care din senin nu i se mai par chiar aşa de ciocoi, ci chiar băieţi de comitet. Acuma, insul ăsta cu moacă de coropişniţă harnică vede un singur ciocoi mare de tot. Pe Klaus Johannis. Motiv pentru care îi caută pricină din orice: din faptul că nu e ortodox, din faptul că are vorbă lentă, calculată, ardelenească... Din orice. Când îşi bâzâie inepţiile tembelizate, are o insistenţă agasantă de ţânţar.
O să scurtez povestirea despre acest ins supra-tembelizat. El este agresiv şi atât. Incult şi needucat. O să închei, spunând că în România ultimelor ani au apărut bătăuşii plătiţi. Le plăteşti o pungă şi îţi aranjează pe cine vrei.
În categoria bătăuşilor plătiţi, un loc aparte au bătăuşii din presă, în principal din audiovizual. Contra unei pungi cu ceva bani îţi aranjează pe oricine.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.