Magistraţii români îşi primesc lefurile astronomice şi celelalte avantaje materiale, comparabile cu ale marţienilor, tocmai ca să nu fie coruptibili.
Când s-a făcut raţionamentul acesta, nu s-a luat în considerare lăcomia specifică omului. Nu s-a luat în considerare nici lăcomia specifică acestei bresle. În realitate, cei care împart dreptatea au guri cât cupa excavatorului. Nu se satură niciodată. Cu cât au mai mult, cu atât îşi doresc mai mult.
Ultimele arestări din rândurile magistraţilor – în care, spre mândria noastră, Suceava contribuie onorabil cu o legătură proaspătă de judecători şi procurori – dovedeşte nu numai cât de coruptă este justiţia din România. Mai grav, se vede că aici avem de-a face cu nişte adevăraţi găinari. Cu oameni care se bucură când primesc nişte fleacuri, orice tip de fleacuri: un bilet de avion pentru vacanţă în Străinezia, o găină dolofană, o căldare plină cu ouă proaspete, un parfum franţuz ori o geantă Vuitton, care mai mult ca sigur că e şi falsă, dar mulţi văd, puţini cunosc.
Orice mocăciune e binevenită şi poate fi folosită ca tarif pentru a măslui procesele din instanţă. Poţi să le măreşti salariile de să nu încapă în geanta falsă Vuitton sau în valiza contrafăcută Samsonite, că ei tot nu se satură. Tot vor da fericiţi din coadă când primesc o raţă leşească, un bulan de scroafă şi trei perechi de ciorapi de nailon. Dacă primesc nişte răcituri de cocoş pentru a da o neîncepere a urmăririi penale, zic şi pentru alea mersi, chiar dacă în urma lor rămâne o dâră groasă de usturoi.
Vorbim adesea de clanurile de infractori romi, care terfelesc imaginea întregii ţări. Cred că mult mai nefaste pentru ţara noastră sunt clanurile de magistraţi şi de avocaţi. Ele sunt construite pe modelul familiilor mafiote, că nu de pomană judecători, procurori şi avocaţi se cunună ca nişte apucaţi unul pe altul sau îşi botează plozii în apa lor murdară.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.