Dacă ar nimeri în raza unui specialist cu atestat în atribuirea de porecle, Vasile Blaga ar primi într-o clipită porecla „Vasile Bleaga”. Dacă ar nimeri în raza unui zoolog de anvergură, liderul pedelist ar fi asemuit unui urs carpatin, aflat într-o perpetuă perioadă de hibernare. Dacă ar nimeri în raza unei doamne care a lucrat la fabrica bucureşteană de confecţii „Apaca” în perioada zbuciumaţilor ani ’90, aceasta ar ofta adânc şi ar reflecta la modul cum s-a pierdut sex-appeal-ul celor din Partidul Democrat. Această grupare - provenită din ancestralul FSN iliescian - a regresat continuu, coborând de la terminatorul foliculinei Petre Roman până la chelia scabroasă a lui Băsescu şi acuma la dulapul ăsta asexuat, care ar face infarct la prima mişcare mai serioasă de kamasutra.
În realitate, Vasile Blaga nu e nici pe departe atât de adormit pe cât vrea să pară. Iar succesul său la dame chiar că nu e de natură să ne intereseze. Sub aspectul ăla de urs carpatin veşnic somnolent, se ascunde un om inteligent şi activ, cu o foarte bună viteză intelectuală de reacţie. Un ins cu certe calităţi de lider, care a identificat perfect cine sunt aceia care trag în jos partidul său. În „Băsescu plus Udrea = Forever Love” dar şi în „Băsescu plus Fiica egal dragoste părintească prost înţeleasă”, Blaga a identificat balastul pedelist, convertit într-o mare concentraţie de antipatie produsă în rândul poporului alegător.
Aşa cum pe vremuri Băsescu l-a fugărit pe Petre Roman din partid, i-a tras şi Blaga un şut lui Băsescu în partea moale, împreună cu pupăza de companie şi obrăznicătura aia de mezină a lui. Desigur, cum frumos povestea prietenul Ion Creangă, pupăza zbrr pe o dugheană, numită PMP, că de aia e pupăză. Dar o dugheană nesemnificativă, oricât s-ar screme Traian. Urmarea este că vehiculul PDL a început să urce, ca un zepelin graţios.
Ce simplă e uneori politica! Cu puţină inteligenţă şi hotărâre poţi muta munţii.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.