Funcţionează în România audiovizualului câţiva bufoni care toarnă benzină de hlizeală pe orice temă. Ei îşi numesc stilul „haz de necaz”, deşi necazul nu îi priveşte personal, datorită lefurilor mari de care beneficiază. Nu m-ar deranja, dacă n-aş observa la ei pretenţia de intelectuali.
Aşa sunt de pildă cei din grupul Divertis, campioni „intelectuali” ai hlizelii televizate. Nişte domni la care doar vârsta e serioasă, nişte domni care mie îmi stârnesc milă, la fel cum îmi stârnesc milă prostituatele cărora le-a trecut vremea.
La fel ca ăia de la Divertis, deşi mai fraged la cumulul anilor, este cuplul format din Daniel Buzdugan şi celălalt mai mic, Morar. Doi campioni ai hlizelii radiodifuzate. Apropo de Buzdugan – Buzdu, cum este el alintat -, doar în ţara noastră şi, poate, în unele triburi din Africa cineva poate ajunge vedetă doar pentru că deţine competenţa de a imita vocea unor gospodine isterice sau a unor doamne de vârsta a treia.
Ultima temă pe care Buzdu şi anexa lui au atacat-o în radiohlizeala lor de pe megaherţi este noua, dureroasa şi inconştienta acciză pe care Ponta a ataşat-o preţurilor la carburanţi. Distrându-se ca nişte copii proşti nimeriţi la o înmormântare, cei doi au pus şi ei o acciză de hlizeală unei serii de cunoscute proverbe româneşti.
„Frate, frate, dar benzina-i pe bani”, începe şirul înţelepciunii lor pe unde radio. „Câinele moare de drum lung şi prostul de pana prostului” se continuă. Apoi „Plinul e brăţară de aur”, care e atâta de adâncă, de n-o înţelege nici luminatul Buzdu. „Cine fură azi un litru, mâine fură o canistră”, sună altul din proverbele lor adaptate la tema benzinei.
Aici, cu pălăria în mână, am şi eu o observaţie. Scuză-mă, vedeto Buzdu, dar corect ar fi fost să spui că „mâine va fura o canistră”, că e vorba de timpul viitor. Probabil însă că ai lipsit când s-a predat lecţia asta la şcoală. Eşti tu un intelectual perfect, dar perfecţiunea ta are şi ea lipsurile ei.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.