Era vital pentru bunul mers al ţării să fie potcoviţi cu ani grei de puşcărie scamatorii fotbalului românesc. Era important, în primul rând pentru că tinerii îşi aleg reperele de urmat din rândul oamenilor implicaţi în acest popular sport. Graţie justiţiei româneşti, inşi umflaţi cu pompa televiziunilor - ca Mihai Stoica, Cristi Borcea şi Ioan Becali – încetează să fie repere demne de urmat. Deodată, ei sunt doar nişte puşcăriaşi de drept comun, ajunşi la locul lor.
Marea victorie a justiţiei noastre nu şade totuşi în faptul că au fost băgate la zdup „personalităţi” ca Neţoiu, fraţii Becali sau zgârciobanul ăla antipatic de Copos, groparul echipei Rapid. Nu e o victorie, pentru că a devenit normal să fie priponiţi inşi cu averi şi cu importanţă socială mult mai consistente ca ale lor. Marea victorie a justiţiei româneşti e că au fost înzdupăiaţi doi tipi aparent de neatins: bistriţeanul Jean Pădureanu şi fosta glorie Gică Popescu.
Prin încarcerarea primului, li se dă un serios avertisment tuturor infractorilor de vârsta a treia, care se simţeau protejaţi de vârsta lor înaintată şi de numărul bolilor – închipuite sau nu - din fişa medicală. Mesajul justiţiei sună foarte clar: ”Aveţi mare grijă, pentru că vârsta matusalemică nu vă scapă de pedeapsă. Niciodată nu veţi fi îndeajuns de bătrâni şi de bolnavi ca să scăpaţi de pripon. În fond, şi acolo sunt spitale”.
În cazul lui Gică Popescu, performanţa justiţiei este de mii de ori mai consistentă şi mai lăudabilă. Ea arată că, dacă ai avut performanţe notabile pe terenul de sport, dacă de pildă ţi s-a cântat imnul ţării şi ai ridicat cupe europene deasupra capului, asta nu înseamnă că eşti liber să tragi cu şutul în legile ţării, fără să suporţi consecinţele. Legea e una pentru toţi, poţi tu să fi fost mare fotbalist al echipei naţionale, dintr-o generaţie pe care, cu înclinaţia noastră genetică spre exageraţiuni, am turnat-o în aur.
Justiţia arată că aurul se poate preface oricând în tinichea. Sau, mai curând, în oţel bun pentru confecţionarea cătuşelor. Pentru asta, justiţia merită să-i cântăm imnul ţării.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.