Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Există nişte profesii speciale, care nu pot fi exercitate în afara unui mare umanism. Aşa este, de exemplu, chirurgia, medicina în general; aşa este căutarea ştiinţifică a unor noi leacuri, care să vindece sau măcar să aline suferinţele unei mari mase de bolnavi, socotiţi până mai ieri incurabili.
Despre profesorul Nicolae Paulescu se ştie că a fost descoperitorul insulinei, dar că premiul Nobel i-a fost săltat, pe nedrept, de alţi doi oameni de ştiinţă, canadieni, care ajunseseră şi ei, dar cu un pas mai târziu, la aceleaşi rezultate.
Mă rog, când cauţi insulina nu te gândeşti automat la premiul Nobel, pentru simplul motiv că premiul Nobel nu-i din acelaşi metal ca premiul Oscar. N-o faci pentru glorie, cu alte cuvinte, ci o faci condus numai şi numai de acel mare umanism, de care vorbeam adineauri.
Profesorul Paulescu a fost un om rău la inimă, structural rău, camarad în ale antisemitismului cu un diavol ca A. C. Cuza. Este cunoscută influența sa asupra lui Zelea Codreanu, asumată deschis de acesta din urmă, care scria în “Cuvântul legionar”: „Articolele profesorilor Cuza și Paulescu erau citite cu religiozitate de tot tineretul legionar, erau adevărate transporturi de muniții prin care noi învingeam argumentările presei jidănești.”
Ura sa sălbatică, suprapusă peste altele, a pregătit terenul pentru asasinatele şi gropile comune din al Doilea Război Mondial. Pentru Paulescu, concetățenii lui evrei erau “păduchi”, care trebuiau eliminați de pe teritoriul țării: „Scopul nostru este isgonirea jidanilor. Deparazitarea nu s-ar putea face pe spinarea vecinilor care, fiind și ei plini până peste cap de păduchi, ar refuza mortișsă mai primească și pe ai noștri. Ar trebui deci ca toate țările infectate de jidani să stabilească de comun acord o cloacă (în Palestina, în Africa sau în America) unde să-și poate fiecare arunca lăturile”.
Cam aşa scria eminentul om de ştiinţă în “Apărarea Națională”, la 1 februarie 1925. Ce limbaj infect, pornit din condeiul unui om urât!
În anul 2005, după studierea scrierilor antisemite ale lui Nicolae Paulescu, “International Diabetes Federation” a decis să renunțe la orice asociere cu Nicolae Paulescu și să nu accepte decernarea de premii care să-i poarte numele.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
(19 mar 2012, 13:02:54
E usor sa scrii articole in necunostinta de cauza. De altfel istoria se rescrie incetul cu incetul!
Cineva ( va zic eu, era evreu) spunea in niste scrisori adresate unor rabini de pe la Paris ca romanii sunt docili si usor de condus ca niste dobitoace. Era bineinteles o scrisoare in care alt rabin mare de peste Romania, isi arata satisfactia gasirii unui asemenea pamant bun dar stapanit de oameni prosti numai buni de condus.
Cat il priveste pe Paulescu, AC Cuza si altii cred ca noi ar trebui sa-i judecam din perspectiva crestina nu din perspectiva iudaica. In fond, romanilor le place sa se numeasca crestini. Prin urmare in Biblie ni se recomanda sa judecam omul dupa FAPTA nu dupa VORBA.
Nu cred ca holocaustul a pornit de la AC Cuza sau Paulescu.
Paulescu nu a luat Nobelul pentru ca Nobelul nu este rezervat oricui. La fel cum laurii nu sunt rezervati romanilor.