Pentru că în ultima vreme s-a discutat destul de mult despre starea Epigramei, despre atitudini, despre schimbare - și pentru că în rubrica de față încerc, printre altele, să promovez această minunată specie literară - îmi permit să punctez, aici, câteva considerații vizavi de situația dată. Toți cei implicați pricep ce - și de ce - nu este în regulă, însă mulți aleg să se complacă, mai departe, într-o joacă de-a ,,baba oarba” aducătoare de felurite premii și diplome, în goana după o popularitate ieftină, fără să le pese de adevăratele probleme care macină, încet, dar sigur, lumea urmașilor lui Păstorel. Temele date nu se respectă - sau se regăsesc doar în titluri - uneori se scrie aducându-se grave atingeri simbolurilor naționale, continuă reciprocitățile și ierarhiile alcătuite pe bază de simpatii și antipatii, organizatorii modificând, în unele cazuri, clasamentele după propria voință, celebrele motto-uri fiind - de cele mai multe ori - praf aruncat în ochii concurenților. Mă voi opri, deocamdată, asupra unui aspect căruia ar trebui să i se acorde mai multă atenție: o parte dintre cei care trimit materiale la diferitele festivaluri de epigramă nu cunosc gramatica frumoasei limbi române. Fiind în juriu la un astfel de concurs trebuie să analizezi lucrări, nu persoane și să-i sancționezi drastic pe cei care pun virgule aiurea, care nu despart cuvintele acolo unde este cazul, care n-au nicio treabă cu prozodia, au aritmii sau ,,construcții” forțate, aceștia neavând ce să caute printre laureați așa cum, din păcate, se mai întâmplă. Dacă va fi nevoie voi reveni cu exemple concrete pentru că sunt destui cei care au diplome în palmares fără să le fi meritat, pe toate, cu adevărat. Mulți sunt extrem de supărați atunci când nu se regăsesc printre cei premiați, însă devin lăudători ,,sinceri” ai organizatorilor și juriilor când sunt băgați în seamă. Evident, fiind - în toată această perioadă - susținători ai înnoirilor… absolut necesare! Demagogie cât încape și… cam atât.
Vorba lui nenea Iancu:
,,…să se revizuiască, primesc!
Dar să nu se schimbe nimica.”
Celor - interesa(n)ți - care ar putea să spună că scriu aceste rânduri supărat fiind că nu am fost premiat în cadrul… întrecerilor recente le spun, cu zâmbetul pe buze: la ultimele șase-șapte concursuri n-am participat!
Aaa… și nici măcar nu urmăresc să ajung Mr. President așa cum, temători și furioși, insinuează unii!
Închei - rugându-vă să vă debarasați de resentimentele acumulate de-a lungul timpului - cu un catren manifest care rostește un adevăr mascat în… poantă:
BASM(E)!
Mai sunt destui, vă rog scuzați-mi stilul,
Ce-n epigramă n-au chiar niciun rol;
Să-i demascăm la fel precum copilul
Care-a strigat că… regele e gol!
(Constantin MOLDOVAN)
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!