Vine primăvara, pășind timid printre lacrimi de zăpezi topite, cu mărțișoare atârnate de șnururi împletite din alb-roșul speranțelor ce ne animă sufletele, cu ghiocei care vestesc renașterea naturii, cu brândușe prinse, șăgalnic, în buchete destinate doamnelor și domnișoarelor din inimile noastre. Ne gândim, desigur, la o lume mai bună, ne dorim pace rugându-ne să înceteze violențele alimentate de visurile deșarte ale unor bolnavi de putere, ne rugăm pentru liniște și zile însorite, pentru zâmbete senine, pentru revenirea la prietenie, sinceritate și la frumusețea sentimentelor.
A fost 1 Martie și ne-am bucurat de obiceiul acela - întâlnit, se pare, doar la noi în Bucovina - care spune că femeile dăruiesc mărțișoare bărbaților. Urmează 8 Martie, o zi absolut specială, plină de emoții și de iubire, dedicată minunatelor ființe fără de care viața ar fi complet lipsită de sens.
Oricum, indiferent ce s-ar spune, martie este luna lor, a celor care sunt bunici, mame, surori, soții, iubite, prietene, colege, iar noi, bărbații, știm cât le datorăm. Spunea Octavian Paler că ,,lacătele din noi se deschid cu o lacrimă’’, iar eu aș adăuga că nu există ,,lacăte’’ care să reziste lacrimilor femeilor prezente în dorurile noastre.
Doamnelor și domnișoarelor, admirându-vă puterea de a învinge timpul și depărtările, vă mulțumim pentru că ne însoțiți pașii pe cărările vieții cu tenacitate, delicatețe și dragoste…
Să purtați, întotdeauna, primăvara în suflete!
ȘUVIȚE DE LUMINĂ…
În primăvara care stă să vină
Prin amintiri de păsări călătoare,
Voi împleti șuvițe de lumină
În gingașe priviri de domnișoare.
Voi așeza buchete de iubire
În sufletele doamnelor cochete,
Plimbându-mă - eternă rătăcire -
Prin visuri de frumoase Juliete.
Tot răul lumii se va pierde-n ceață
Și regăsind, la ce e bine, cheia,
Natura-ntreagă, revenind la viață,
Va preamări, în martie, femeia
Ce va primi și flori, și vreo podoabă,
Cuprinsă, evident, de frenezie,
Iar vreun poet, aflat și el în treabă,
Probabil că va scrie-o poezie.
Cam asta este, dragi femei, povestea
Ce se repetă, -ntruna, peste ani,
Iar eu închei, spunându-vă acestea:
Să fiți, mereu, iubite... La mulți ani!
(Constantin MOLDOVAN)
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!