Constantin MOLDOVAN

A fost Ziua Culturii Naționale - 15 ianuarie, urmează Ziua Unirii Principatelor - 24 ianuarie!

Două date de mare importanță pentru noi, ilustrate - în principal - prin figurile marcante a doi mari români: MIHAI EMINESCU și ALEXANDRU IOAN CUZA. Despre oameni și evenimente înțeleg (și accept) că pot exista păreri diferite, susținute cu argumente, fără patimă și preaplin de sine, în limitele unui bun-simț care are de-a face, până la urmă, cu gradul de civilizație, de cultură, al fiecăruia dintre noi. 

Ceea ce nu pot, însă, nicidecum înțelege este mitocănia de care dau dovadă anumite personaje - bravând la greu - atunci când vorbesc despre marele nostru Poet național, mai ales în mediul online. Ei bine, cu sau fără voia acestora, Eminescu este și va rămâne Poetul nepereche al neamului, iar poeziile sale vor fi memorate și recitate cel puțin atâta timp cât frumoasa limbă română va fi vorbită pe acest pământ, în timp ce numele detractorilor de ocazie vor fi - eventual - amintite la etcetera. Și asta cu toate premierile anapoda (zic asta cu blândețe) care se fac la unele festivaluri de (așa-zisă) poezie! Chiar dacă nu sunt în asentimentul unora, voi continua să cred - conform firescului - în strălucirea Luceafărului, încercând să învăț că, da, nu trebuie să te oprești să arunci cu pietre în fiecare câine care te latră, cum bine spunea omul politic britanic Winston Churchill. Trecând la Alexandru Ioan Cuza - și la Unirea din 1859 - nu putem să nu ne aplecăm genunchii gândului în amintirea sa și a celor care i-au stat alături, dintre aceștia detașându-se Mihail Kogălniceanu. Lui Cuza știm cu toții că îi datorăm crearea statului național român și că prin măsuri energice, prin marile sale reforme, a pus țara nou formată (prin Unirea Principatelor Moldovei și Valahiei) pe făgașul ireversibil al modernității. Un iubitor de țară, o personalitate puternică, un om mândru și curajos care l-a înfruntat cu semeție pe însuși sultanul otoman Abdul Aziz, câștigând aprecierea și recunoașterea acestuia, Cuza Vodă a rămas în istorie sub numele de Domnul Unirii. Spunea Cuza: "Unirea este singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp." 

Acest citat ar trebui să ne dea de gândit și să ne facă să înțelegem că dezbinați nu vom dobândi decât victorii efemere, fiind ușor de manipulat și de îngenuncheat. MIHAI EMINESCU și ALEXANDRU IOAN CUZA sunt parte a istoriei și culturii naționale, așezați la loc de cinste în galeria marilor valori ale neamului, iar Ziua Culturii Naționale și Ziua Unirii Principatelor vor fi întotdeauna respectate, așa cum se cuvine, pe aceste meleaguri cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu. 

Dă-ne, Doamne, gândul cel bun!

SONET ANIVERSAR

Cândva, mi-aș fi dorit să vii, Poete,

Din raiul poeziei lângă noi,

Să căutăm trifoi cu patru foi

Și să-ntocmim sonete pentru fete.

Pe vremea ta erau poeți de soi

Ce nu dădeau cu nuca în perete

Cum dau prea mulți acum - niște trompete

Ce fac printre cuvinte tărăboi.

Trecut-au anii - vorba ta - ca norii,

Iar azi, scârbit de-atâtea grozăvii,

Îmi strig nemulțumirile - săgeți

Cum bine intui-vor cititorii

Și nu-ți mai cer, Poete, să revii

Că-i plină lumea asta de… poeți!

(Constantin Moldovan)

UNIREA PRINCIPATELOR

În fiecare an sărbătorim,

Ca buni români, ca oameni fără frică,

Măreața-nfăptuire ce-o numim, 

Cu dragoste de neam, Unirea Mică.

Ne înclinăm în fața tuturor

Acelora ce au făcut dreptate 

Și au ales un singur domnitor

Stăpân în cele două Principate.

Un om semeț, cum vezi arareori,

Un patriot cu firea incomodă

Pentru mișei, și hoți, și trădători,

Pe care-l știm cu toții: Cuza vodă!

Îi onorăm pe cei ce au luptat

La Iași, la București, păstrând mândria

De-a fi români, și-apoi au botezat

Moșia nou formată, România!

Să nu uităm, în veci, să-i pomenim

Și să-i slăvim cât vom trăi pe lume

Pe cei ce s-au zbătut să devenim

Pe harta Europei mândru nume.

Ei au luptat, din greu, să fim uniți,

Jertfindu-se pe-altarul mântuirii, 

Iar noi vom fi, de-a pururi, definiți

Prin hora strămoșească a unirii!

(Constantin Moldovan)

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!