ai periclitat frumosul
prin lipsa ta
de interes față de
carte.
Citește :
paginile curgătoare
(căutându-te pe tine în ochii)
eroilor sinceri.
Într-o lume marcată de schimbări constante, în care căutarea sensului și a identității se transformă într-un proces tot mai complex, literatura își revendică un rol crucial în depășirea provocărilor fundamentale ale condiției umane. Citisem zilele trecute o carte dragă mie (scrisă de Marcel Proust). Este”À la recherche du temps perdu”, de Marcel Proust, o meditație asupra transcenderii banalului sau o cercetare profundă a efemerității timpului și a impermanenței memoriei? Indiferența față de lectură își găsește rădăcinile într-o formă de snobism intelectual, iar cei care resping orice formă de exprimare artistică riscă să ajungă într-o stare de alienare, pierzându-se în propriul sine. În contrast, lectura reprezintă o cale privilegiată de evadare din aceste constrângeri mentale, devenind un instrument esențial de reconectare cu autenticitatea și înțelegerea profundă a propriei existențe. Literatura nu doar că reflectă realitatea, ci o transgresează, oferindu-le cititorilor un mijloc de a depăși superficialitatea și de a accede la o cunoaștere nobilă.
Un bun exemplu este opera ,,Ferenike” de Doina Ruști (scriitoare dragă mie încă din clasa a opta). Lansarea scrierii ,,Ferenike” (de la Suceava) m-a impresionat în totalitate. Scriitoarea pornește de la o ,,emoție proprie”. Se abordează teme precum: soarta, creația, prietenia și căutarea identității, fiind o autoficțiune în care protagonista este un observator al acțiunilor celorlalți.
Cine este acest personaj feminin? Autoarea mărturisește că ea este o adevărată ,,purtătoare a istoriei”.
Dar oare Ferenike și Platanos (personaj dintr-o operă studiată în gimnaziu) râvnesc la depășirea dilemelor morale?
Macovei Mălina Ecaterina, elevă în clasa a opta, va prezenta viziunea ei asupra textului
,,Platanos”(regăsit în manualele de gimnaziu) Ambele personaje au un caracter impozant :
„Marea înțelepciune e să-ți alegi prietenii care nu te vor sili la compromisuri“, scrie Camil Petrescu. El pune în lumină importanța unei relații de prietenie autentică, bazată pe principii și valori comune. În acest sens, textul Doinei Ruști intitulat „Platanos“ reflectă perfect această tematică. Relațiile interumane și dilemele morale se cristalizează din ce in ce mai accentuat. Platanos este prezentat la nivelul textului ca fiind admirat pentru natura sa aparent binevoitoare și pentru intelectul ce depășește orizontul cunoașterii florilor de la marginea râului. Doina Ruști îl creează pe Sisinel, unicul personaj corupt de clemența perfidă pe care copacul o manifestă. Acesta își abandonează viața și singurii prieteni, doar pentru a sta în umbra unui individ care se impune în societate prin propriile laude. Autorul explorează subtil tensiunile dintre individualitate și influențele exterioare, construind un cadru narativ în care personajele se confruntă cu alegeri dificile. Platanos devine un simbol al stabilității și al verticalității morale, prezența sa în viața lui Sisinel sugerând că adevărata prietenie nu impune compromisuri degradante, ci oferă sprijin și autenticitate. Prietenii florii, Năsosu și Vio, reliefează ideea unei relații profunde, bazate pe încredere. Mai mult, experiența lui Sisinel sugerează faptul că nimeni nu ar trebui să se ascundă în umbra cuiva, ci să se detașeze de prejudecățile societății, lucrând la edificarea unui drum propriu, asemănându-se cu personajul feminin din scrierea intitulată ,,Ferenike“.
În concluzie, personajele pun în lumină portretul unor eroi. Ele pot fi niște exemple pentru (tinerii) cititori .Literatura rămâne creuzetul în care se prepară adevăratele personalități.
Bianca Nati