Taxa clawback aplicată uniform medicamentelor ieftine şi celor scumpe este principala cauză a dispariţiei de pe piaţă a tratamentului necesar bolnavilor cronici, susţine APMGR, care face un apel către autorităţi şi le cere să fie introdus calculul diferenţiat, informează MEDIAFAX.
“Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r.), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.
Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.
“Având în vedere că taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparaţie cu cca 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei”, se mai arată în comunicatul de presă.
APMGR mai susţine că în următoarea perioadă ar putea dispărea de pe piaţă 2.300 de medicamente.
“60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi în marea lor majoritate fabricate în România. (...) Unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găseşte medicamente prescrise pe reţetă atunci când intră în prima farmacie. (...) Deja există o criză majoră a medicamentelor importante, a celor oncologice, precum Cisplatin, Tamoxifen, Fluorouracil sau Flutamida, care se găsesc din ce în ce mai greu”, mai arată sursa citată.