La zece ani după polonezi, Londra se teme de un aflux de români şi bulgari după 1 ianuarie

Libera circulaţie pentru lucrătorii români şi bulgari de la 1 ianuarie alimentează temerile Marii Britanii, pe fondul unui euroscepticism exacerbat, la fel ca instalatorul polonez la vremea sa, comentează AFP.

Guvernul britanic nu se hazardează să ofere vreo previziune oficială cu privire la numărul imigranţilor care ar putea veni începând din 2014, dar cifrele care circulă variază între 30.000 şi 70.000 pe an, potrivit surselor.

Problema este sensibilă într-o ţară care a cunoscut o imigraţie puternică din Europa după extinderea UE din 2004.

Aproximativ 640.000 de persoane care trăiesc în Marea Britanie au venit din Polonia, a doua ţară din care provin imigranţii după India, potrivit cifrelor oficiale care datează din 2012. În realitate, ar fi peste un milion, potrivit comunităţii poloneze.

"Am avut o experienţă trecută foarte dificilă. Deoarece a fost clar dezastruoasă", consideră Nigel Mills, un deputat conservator care a avut iniţiativa unei moţiuni de prelungire cu cinci ani a duratei restricţiilor. Acest timp ar permite reducerea disparităţilor economice între Marea Britanie şi cele două ţări cele mai sărace din UE.

"Există o îngrijorare reală că acest lucru se va produce din nou, mai ales că economia noastră şi piaţa muncii nu sunt complet refăcute după recesiune", a explicat el pentru AFP.

Ca şi în alte opt ţări europene, românii şi bulgarii, care în prezent nu au dreptul să exercite decât un număr limitat de meserii, vor putea, începând cu 1 ianuarie 2014, să aibă acces liber la piaţa muncii în Marea Britanie. Un număr de 140.000 lucrează deja în această ţară, potrivit datelor oficiale din august.

Franţa a anticipat această ridicare a restricţiilor dublând, în octombrie 2012, numărul de meserii accesibile, care a trecut de la 150 la 291, în sectoare în care angajatorii se confruntă cu probleme în a găsi forţă de muncă. Ea a suprimat, de asemnea, o taxă pe care trebuia să o plătească angajatorul pentru a lucra cu români şi bulgari.

În Marea Britanie, cunoscută pentru multiculturalismul şi toleranţa sa, în faţa îngrijorărilor exprimate, Londra a anunţat înăsprirea accesului imigranţilor la ajutoare sociale, pe fondul creşterii popularităţi partidului antiimigraţie şi antieuropean UKIP.

David Cameron şi-a exprimat, de asemenea, intenţia de a cere limitarea libertăţii de circulaţie în UE, declanşând furia Bruxelles-ului.

O echipă a poliţiei britanice a fost trimisă în România pentru a încerca să descurajeze candidaţii la emigrare care nu au un loc de muncă.

Britanicii, cu excepţia celor din mediul de afaceri care văd cu ochi buni această sosire de forţă de muncă, sunt în general ostili ridicării restricţiilor. Astfel, 50 la sută vor ca acestea să se prelungeaască, potrivit unui sondaj You Gov publicat în septembrie. Acest procent a urcat la 82 la sută într-o anchetă realizată de Daily Mail în noiembrie.

Temerile se cristalizează în special în jurul romilor, a căror prezenţă cu genţi şi cărucioare în Hyde Park, în faţa unor hoteluri de lux, generează profunde nemulţumiri.

În cochetele apartamente ale Centrului cultural român, comunitatea deplânge faptul că este arătată cu degetul în acest fel.

"Majoritatea românilor de aici nu înţeleg de ce sunt atât de stigmatizaţi, descrişi ca oameni leneşi, veniţi să fure locurile de muncă ale englezilor şi să profite de ajutoarele sociale. Ei consideră acest lucru insultător pentru că ei muncesc din greu, îşi plătesc impozitele", a declarat pentru AFP Nicolae Raţiu, trezorier al centrului cultural.

Marea Britanie nu este prima alegere în destinaţia românilor, care, din motive lingvistice, preferă Italia şi Spania, subliniază el.

În Germania, cotidianul cel mai citit, Bild, a profitat de recentele date ale Agenţiei germane pentru Ocuparea Forţei de Muncă ce a dezvăluit că numărul românilor şi bulgarilor care primesc alocaţii sociale minime Hartz IV în 2013 era de 38.800 de persoane şi s-a dublat în doi ani.

Cele 38.800 de persoane nu reprezintă totuşi decât 9 la sută dintre românii şi bulgarii care locuiesc în Germania. Ca o comparaţie, pentru celelalte naţionalităţi, media este de 15,4 la sută, a nuanţat Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Potrivit ambasadorului român la Londra, Ion Jinga, majoritatea concetăţenilor săi care imigrează în Marea Britanie au mai puţin de 35 de ani şi nu sunt o povară pentru sistemul de ajutoare sociale.