Arădean arestat pentru terorism: Tata m-a iniţiat; odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi

Tânărul din Arad arestat preventiv pentru acte de terorism le-a spus judecătorilor Curţii de Apel Timişoara că tatăl său l-a iniţiat în folosirea explozibililor şi că "odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi", afirmă surse din rândul anchetatorilor, citate de corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Remus Văscuţ, arădeanul arestat preventiv pentru acte de terorism şi nerespectarea regimului substanţelor explozive, le-a spus judecătorilor Curţii de Apel Timişoara că bombele pe care le-a construit şi cu care a fost prins în flagrant "nu sunt de putere mare, iar efectele ar fi fost minore". De asemenea, Văscuţ ar fi precizat că nu ştia pentru ce urmau să fie folosite dispozitivele explozive.

Conform aceloraşi surse, Văscuţ le-ar mai fi spus judecătorilor că cel care l-a îndrumat este un inginer chimist care acum se află în Germania şi care este prieten cu tatăl său. De altfel, Văscuţ a recunoscut că tatăl său, care era vânător, l-a iniţiat în folosirea explozibililor.

"Odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi", le-ar fi spus Văscuţ judecătorilor.

Remus Văscuţ, tânărul din Arad prins în flagrant când încerca să vândă unui lucrător SRI sub acoperire două bombe artizanale pe care le confecţionase în locuinţa sa, unde amenajase un laborator clandestin pentru construirea unor astfel de obiecte, a fost dus de procurorii DIICOT Timişoara, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în faţa judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, sub acuzaţiile de acte de terorism şi nerespectarea regimului materialelor explozive.

În urma unei şedinţe care s-a încheiat în jurul orei 01.30, în noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii Curţii de Apel Timişoara au decis să admită propunerea procurorilor şi au emis pe numele tânărului un mandat de arestare preventivă.

Totodată, bărbatul din Bucureşti care fusese reţinut pentru 24 de ore şi care îi furnizase arădeanului substanţele pentru confecţionarea bombelor este cercetat în stare de libertate, au decis magistraţii. De asemenea, alte două persoane care fuseseră audiate în acelaşi caz la sediul DIICOT Timişoara sunt cercetate în libertate.

Decizia de arestare preventivă pe 29 de zile a lui Remus Văsuţ luată de Curtea de Apel Timişoara a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Remus Văsuţ, suspectat că se ocupa cu confecţionarea de bombe artizanale explozive în propria locuinţă, unde amenajase un laborator clandestin, a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă două astfel de obiecte unui lucrător SRI din Arad aflat sub acoperire. Flagrantul a avut loc chiar în faţa casei tânărului.

Potrivit procurorilor DIICOT, dispozitivele explozive aveau fitil prevăzut să ardă timp de două minute şi aveau ataşate cuie, piuliţe şi şuruburi, pentru ca forţa distructivă a bombelor să fie mai mare. El ar fi detonat până acum două dispozitive explozive pentru a le verifica funcţionarea. Restul de dispozitive explozive pe care le-a confecţionat le-a scos la vânzare. Acesta le-ar mai fi spus cunoscuţilor săi că doreşte ca în urma vânzării bombelor să îşi cumpere un pistol şi că nu îl interesează unde vor exploda bombele confecţionate de el.

De asemenea, anchetatorii mai spuneau că pe uşa casei tânărului au găsit semne neonaziste. Pe interiorul uşii era desenată zvastica, iar pe interior scria "14/88", cifre care ar reprezenta data naşterii lui Adolf Hitler (14), respectiv modul de recunoaştere a neonaziştilor (88).

Întreaga operaţiune de prindere a tânărului a fost coordonată de DIICOT Timişoara, cu sprijinul Serviciului de Combaterea Criminalităţii Organizate Arad, ISU Arad, SMURD Arad, SRI Arad şi Poliţia de Frontieră Arad.

Ofiţerii din cadrul SRI Arad au aflat că tânărul construia dispozitivele într-un laborator clandestin pe care şi-l amenajase în casa în care locuia, el descărcând de pe Internet un manual de terorism în care era descris modul în care se confecţionează bombele.

Conform anchetatorilor, tânărul avea doi complici - un furnizor de materii prime din Bucureşti şi un inginer chimist care îi dădea sfaturi.

Pentru realizarea bombelor, tânărul cumpăra azotat de amoniu, care este folosit mai ales în agricultură, iar în laboratorul de acasă fierbea substanţa de mai multe ori până se recristaliza. Aşa cum se întâmplă la fabricarea dinamitei, tânărul din Arad folosea azotatul de amoniu recristalizat împreună cu nitroceluloza. Prima substanţă asigura necesarul de oxigen pentru descompunerea explozivă.