Preşedintele Traian Băsescu mulţumeşte Curţii Constituţionale a Republicii Moldova pentru decizia privind limba română, pe care a catalogat-o drept "un act de dreptate" şi a precizat că este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut în ultimii ani, realizând implicaţiile acesteia.
El şi-a început declaraţia exprimând mulţumiri Curţii Constituţionale de la Chişinău, Anei Guţu, pentru iniţiativa acesteia legată de subiect, precum şi partidului lui Mihai Ghimpu pentru susţinere.
"Este un act de dreptate faţă de actul de independenţă al Republicii Moldova, faţă de cetăţenii Republicii Moldova şi faţă de cei din Republicii Moldova care se simt români", a spus şeful statului.
Potrivit acestuia, de implicaţiile deciziei de la Chişinău, care sunt "extrem de profunde", trebuie să ţină "toate statele democratice", inclusiv UE.
"La Uniunea Europeană vom fi două state cu limba oficială limba română, iar cei care nu se recunoşteau români ci îşi spuneau moldoveni mă întreb cum se vor numi de azi înainte, fiind vorbitori obligatorii şi în mod constituţional, de limbă română", a mai spus Băsescu.
Traian Băsescu a mai afirmat că prin această decizie se pune capăt "încercării de mistificare a unor adevăruri culturale şi istorice din Republica Moldova".
"Eu sper ca toate statele democratice să ia notă foarte rapid de hotărârea Curţii constituţionale. Vă mărturisesc, este una dintre cele mai mare bucurii pe care le-am avut în ultimii an, realizând implicaţiile", a mai spus Băsescu.
Şeful statului a mai ţinut să arate că toate protocoalele şi actele bilaterale ale României cu Republica Moldova se încheiau până acum cu formularea "prezentul acord s-a încheiat în două exemplare originale", pentru a se evita formularea "limba română şi limba moldovenească".
Limba oficială a Republicii Moldova este "limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine", a stabilit Curtea Constituţională de la Chişinău, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.
"Începând de astăzi, toate documentele noastre vor fi în limba română, iar Republica Moldova are un avantaj, beneficiind de documentaţia României de intrare în Uniunea Europeană, aşa cum este ea", a mai menţionat Traian Băsescu.
El a adăugat: "Mă întreb ce vor face cei care au editat dicţionarul româno-moldovean - cum or să traducă acum, ce o să facă cu dicţionarul ăla în care puneau echivalentul cuvântului în limba aşa-zis moldovenească, cum se traduce în limba română? Ce vor face toţi aceşti falşi intelectuali cu opera lor, care jignea şi poporul român, în ansamblul lui, dar şi cetăţenii celor două state româneşti, România şi Republica Moldova?".
Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat, joi, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.