Reding: E nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după crize precum cea din România

Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, a declarat, luni, că CE are nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani au apărut diverse probleme în acest sens, precum criza constituţională din România, din 2012, sau chestiunea romilor din Franţa, în 2010.

"Uniunea este o construcţie unică şi nu este ţinută împreună de o forţă, de o armată comună sau de o forţă de poliţie comună, ci doar de forţa statului de drept - «o Comunitate bazată pe statul de drept» - unde toate statele membre trebuie să fie îngrijorate dacă există deficienţe în ceea ce priveşte independenţa, eficienţa sau calitatea sistemului de justiţie în alt stat membru", a precizat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, în cadrul unui discurs despre UE şi statul de drept.

Oficialul european a mai precizat că, pe lângă criza economică şi financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situaţii, cu o criză "a statului de drept", una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.

"Puţini acordă atenţie statului de drept în vremuri normale, când totul funcţionează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înţeles că în paralel cu criza economică şi financiară pe care a trăit-o UE şi statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»", a declarat Reding.

În opinia sa, nu a fost vorba de "incidente mărunte şi izolate sau nereguli, aşa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică şi au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept".

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: "criza romilor din Franţa, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparţinând unei importante minorităţi au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârşitul lui 2011, când am fost îngrijoraţi în special de independenţa justiţiei, şi criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept".

"În toate aceste cazuri, avocaţi şi judecători, organizaţii non-guvernamentale, miniştri de Externe, organizaţii internaţionale, dar şi Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, aşteptând de la noi o cale de ieşire din criză", a mai spus comisarul pentru Justiţie.

În cazul României, "intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional", a punctat oficialul european.

Potrivit lui Reding, situaţiile citate au dovedit "forţa" instituţiilor europene, dar şi o serie de "deficienţe în ceea ce priveşte instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept", motiv pentru care trebuie trase lecţii din aceste experienţe.

Comisarul pentru Justiţie a conchis că instituţiile europene trebuie să folosească "potenţialul oferit de tratatele existente, pentru a dezvolta un mecanism îmbunătăţit în vederea gestionării unor viitoare crize ale statului de drept".

Reding consideră că, după modelul "avizelor motivate" (infringement), emise în cazul nerespectării sau încălcării legislaţiei europene, ar trebui să fie lansate avertismente la adresa statelor despre care Comisia crede că se confruntă cu o criză a statului de drept. Aceste avertismente ar da posibilitatea statelor vizate să vină cu propriile observaţii privind situaţia respectivă.

Comisarul european este de părere că rolul Curţii Europene de Justiţie ar trebui întărit într-un viitor mecanism privind protejarea statului de drept în UE.

Totodată, Reding se declară în favoarea revizuirii Tratatului şi a abolirii Articolului 51 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene "astfel încât toate drepturile fundamentale să fie direct aplicabile în statele membre". "Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lansa acţiuni de infringement pentru încălcarea unor drepturi fundamentale de către statele membre, chiar dacă ele nu acţionează în cazuri de implementare a legislaţiei europene", a spus Viviane Reding, recunoscând că o astfel de iniţiativă ar fi "un foarte mare pas spre federalizare".

Articolul 51 din Carta Drepturilor Fundamentale stipulează că domeniul de aplicare a documentului se adresează "instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarităţii, precum şi statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii". Astfel, dispoziţiile actuale prevăd că drepturile şi principiile fundamentale se aplică respectând limitele competenţelor conferite Uniunii de tratate.

"Prezenta cartă nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competenţelor Uniunii, nu creează nici o competenţă sau sarcină nouă pentru Uniune şi nu modifică competenţele şi sarcinile stabilite de tratate", se mai arată în articolul pe care comisarul Reding doreşte să-l abolească.