Omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost adus la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), luni seară, pentru a fi audiat în dosarul în care anchetatorii au început deja urmărirea penală faţă de nouă persoane, între care fratele şi o apropiată a lui Elan Schwartzenberg.
Păcuraru a fost adus la DNA împreună cu mai multe persoane care ar fi vizate în dosarul legat de Realitatea Media, în urma percheziţiilor făcute inclusiv la imobile deţinute de acesta.
Nouă persoane, printre care Fabian Schwartzenberg şi Monica Hoffman - fratele şi o apropiată a lui Elan Schwartzenberg -, sunt urmărite penal pentru infracţiuni ce au avut ca scop influenţarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA şi preluarea acesteia, potrivit DNA.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a precizat, într-un comunicat remis luni seară, că până în acest moment al cercetărilor din acest dosar, s-a început urmărirea penală faţă de Fabian Schwartzenberg, Daniela Madi Ionescu, Monica Hoffman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe şi Carmen Stăncescu, referitor la "implicarea acestora în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată".
Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în 2011 şi 2012, învinuiții, aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari, au derulat acţiuni infracţionale pentru influențarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenței, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influențării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia, susţin anchetatorii.
"Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenței, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenței Comitetului Creditorilor al societății aflate în insolvență și a numărului de membri", a arătat DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, din probele administrate în cauză a rezultat că aceştia au acţionat pe două paliere.
Astfel, pe un palier, "demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC Realitatea Media SA şi, sub pretextul finanțării acesteia, prin mărirea succesivă a creanței ( prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanțelor cu 52% din totalul creanțelor și a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media", susţine DNA.
Potrivit probelor administrate, suma iniţială de cinci milioane de euro folosită pentru creditarea SC Realitatea Media SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut, precizează sursa citată.
"Pe un alt palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane - acţionari minoritari - care, în complicitate cu persoane fizice și persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuși, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfășurate în același scop al obținerii unor foloase bănești", au mai arătat anchetatorii.
În cauză se efectuează cercetări penale și față de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar și cu alte fapte, a mai arătat DNA, care a precizat că învinuiților li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile.
Procurorii DNA au făcut, luni, percheziţii domiciliare în 35 de locaţii din Bucureşti, fiind emise mandate de aducere pentru 16 persoane. Unele dintre percheziţii au fost făcute la imobile deţinute de Fabian Schwartzenberg, Monica Hoffman şi Maricel Păcuraru.
Surse judiciare au declarat că ancheta are legătură şi cu dosarul dispariţiei lui Codruţ Marta - şeful de cabinet al fostului preşedinte ANAF Sorin Blejnar.
DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală complexă ce vizează săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care trafic de influenţă, spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, bancrută frauduloasă, delapidare, în care sunt implicate peste 30 persoane fizice şi mai multe persoane juridice.
"Potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, suma care face obiectul spălării de bani este de peste 1.000.000 euro", a precizat DNA.
Realitatea Media îi are ca acţionari majoritari pe Cozmin Guşă şi Maricel Pacuraru.
Tribunalul Bucureşti a admis, în 23 mai, cererea formulată de Realitatea Media SA şi a suspendat efectele contractului de cesiune prin care compania Win Win Business & Lobby Company Limited, controlată de Elan Schwartzenberg, a devenit proprietarul mărcilor Realitatea.
Contactat la momentul respectiv de MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, care îl reprezintă în instanţă în acest conflict pe Elan Schwartzenberg, a declarat că decizia Tribunalului Bucureşti reprezintă un abuz şi va fi atacată cu recurs la Curtea de Apel.
Societatea Realitatea Media, care deţine televiziunea de ştiri Realitatea TV, se află în insolvenţă din septembrie 2011. Administratorul judiciar al Realitatea Media este Judiciar HM Expert IPURL.
În 30 aprilie 2013, CNA a aprobat modificarea acţionariatului Realitatea TV, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru fiind acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA, în timp ce Elan Schwartzenberg şi copiii lui Sorin Ovidiu Vântu nu mai au nicio participaţie la societatea care deţine licenţa televiziunii.