Nicolăescu: Un pacient nu se poate interna pentru că vrea să-şi facă analize, fără a avea trimitere

Niciun pacient nu se poate interna legal în spital doar pentru că vrea să-şi facă nişte analize, fără a avea bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist ori fără să plătească din buzunar internarea, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

"Nici în prezent un pacient nu se poate interna legal doar pentru că vrea, fără a avea trimitere sau fără să plătească din buzunar internarea. În ultimii ani, din cauza lipsei suficiente de fonduri pentru ambulatoriu şi serviciile paraclinice, pacienţi cu nevoi reale de sănătate se vedeau nevoiţi să se interneze pentru a-şi efectua diverse analize. Prin fondurile pe care le-am previzionat pentru 2014 considerăm că astfel de situaţii nu se vor mai repeta. Pachetul de bază reglementează intrarea pacientului în sistem", a mai spus Nicolăescu.

Întrebat cum vor proceda pacienţii care vor să-şi facă analize, examen computer tomograf sau RMN fără să aibă trimitere medicală, ministrul Eugen Nicolăescu a spus că unele investigaţii pot prezenta risc de iradiere crescut, de aceea nu pot fi făcute fără recomandarea medicilor.

"Şi în prezent cei care doresc să-şi facă un set de analize fără a avea recomandare de la medicul de familie sau specialist îşi plătesc direct analizele. Dar nu se pot efectua analize de laborator sau imagistice fără recomandarea medicului, chiar dacă pacientul plăteşte, întrucât există anumite riscuri în cazul analizelor cu radiaţii", a explicat ministrul.

Nicolăescu a mai spus că în pachetul de bază este prevăzut, în cazul anumitor afecţiuni, intervalul optim pentru aceste investigaţii, conform ghidurilor de practică europene sau internaţionale.

"Ceea ce dorim prin pachet este să eliminăm repetabilitatea nejustificată a analizelor”

"Acolo unde nu a fost încă precizat, va fi precizat în normele de aplicare pe care le vom elabora după aprobarea pachetului. Acestea sunt informaţii pe care medicii trebuie să le transmită fiecărui pacient, în funcţie de afecţiunea acestuia", a adăugat Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătăţii a precizat că, de exemplu, pentru un pacient care a avut un accident vascular cerebral, indicaţia medicului va fi efectuarea unui examen CT.

De asemenea, repetabilitatea analizelor va fi stabilită de ghidurile de practică medicală. Astfel, pentru monitorizarea unor boli cronice se pot face seturi de analize uzuale, corelate cu perioada de monitorizare.

"Ceea ce dorim prin pachet este să eliminăm repetabilitatea nejustificată a analizelor. Aici nu vorbim de complicaţii sau urgenţe, cazuri în care vor fi efectuate toate investigaţiile şi analizele de care este nevoie", a mai spus ministrul.

Întrebat cu cât ar putea să scadă internările per spital în noul context, ministrul a spus că între opt şi 12 la sută anual.

"Prin creşterea fondurilor pentru medicina de familie şi ambulatoriu, inclusiv servicii paraclinice, ne dorim ca numărul internărilor să scadă anual cu opt până la 12 la sută. De ce acest interval? Pentru că în spitalele ultraspecializate este normal să ajungă din ce în ce mai puţine cazuri ce pot fi tratate în prespital, în timp ce în spitalele mici, comunale sau orăşeneşti, mai ales acolo unde există o distribuţie deficitară a specialiştilor, este normal ca numărul internărilor să scadă mai puţin", a mai spus ministrul Eugen Nicolăescu.

În ce priveşte asistenţa comunitară, ministrul Sănătăţii a spus că în sistem sunt în prezent aproape o mie de asistenţi medicali.

"În cursul anului 2014 intenţionăm să formăm cel puţin un număr de două ori mai mare. Formarea asistenţilor comunitari nu este o formare de lungă durată, aceştia fiind din start asistenţi medicali acreditaţi, care vor avea nevoie de cursuri de maxim două luni", a mai spus Nicolăescu.

„Se ştie foarte bine că populaţia săracă are riscul cel mai mare de îmbolnăvire"

Ministrul Sănătăţii a precizat că pentru comunităţile vulnerabile, pachetul de bază prevede că asistentul comunitar şi medicul de familie vor fi verigile care vor facilita accesul acestora la toate nivelurile de asistenţă medicală.

"Dacă vorbim de populaţia la risc din punct de vedere al sărăciei, datele INSP sunt elocvente, populaţia la risc fiind în creştere din acest punct de vedere şi, implicit, şi din punct de vedere medical - 20 la sută din populaţia ţării. Se ştie foarte bine că populaţia săracă are riscul cel mai mare de îmbolnăvire", a precizat ministrul.

Pachetul de servicii medicale de bază este structurat pe mai multe capitole şi vizează medicina primară, de ambulatoriu şi de spital, dar şi asistenţa comunitară şi medicina dentară, stabilind serviciile de care beneficiază toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu.

Printre reglementările pachetului se numără limitarea internărilor în spitalele publice, însă numai pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizare de zi sau de către medicul de familie.

Pachetul de bază, al cărui proiect a fost lansat marţi de Ministerul Sănătăţii şi se află în dezbatere publică până la 1 noiembrie, este primul document de acest fel adaptat bugetului estimat pentru 2014, potrivit reprezentanţilor MS.

Realizarea pachetului este prevăzută în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

Potrivit statisticilor oficiale, 40 la sută dintre cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate, ar putea fi internate în sistemul spitalizare de zi sau tratate la medicul de familie. În aceste condiţii, în pachetul de bază vor figura acele afecţiuni pentru care, prin serviciile prespitaliceşti existente, nu se poate realiza rezolvarea cazurilor.

Experţii MS au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea, printre care: infecţia intestinală bacteriană şi virală nespecificată, scabia, hepatita cronică C, rujeola şi rubeola fără complicaţii, sifilisul recent lent şi cel secundar al pielii şi mucoaselor, anemia, malnutriţia, pneumonia virală, astmul, gastrita, hepatita alcoolică şi pancreatita cronică provocată de alcool, bătăturile, urticaria, infecţia tractului urinar, sciatica, avortul spontan incomplet fără complicaţii, colecistita cronică, guşa şi hipertensiunea arterială, aceasta din urmă fiind boala care "umple", în prezent, 60 la sută din secţiile de medicină internă.

"Nu există o listă a bolilor pentru care pacienţii nu se mai pot interna în spitale. Pentru orice boală, dacă ea pune în pericol sănătatea pacientului, există opţiunea internării", au subliniat reprezentanţii MS.