Evaziunea, înşelăciunea, fraudele vamale cu prejudiciu de peste 1 mil.euro ies din competenţa DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) va avea competenţă doar în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie.

În caz contrar, cazurile de evaziune, înşelăciune şi infracţiunile vamale cu pagube ce depăşesc echivalentul în lei al sumei de un milion de euro vor trece în competenţa parchetelor.

Modificarea rezultă din ordonanţa de urgenţă care modifică OU 43/2002 privind DNA publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabileşte că DNA este competentă să efectueze urmărirea penală, în cazul infracţiunilor prevăzute la articolele 246, 247 şi 248 din Codul penal, dacă s-a constatat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro.

"Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată", se arată în actul normativ.

În forma actuală, alineatul stabileşte că "Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 și 178 - 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale".

În urma modificării publicate miercuri în Monitorul Oficial, noua formă a alineatului va fi: "Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal".

De altfel, Ministerul Justiţiei preciza în 19 iunie că modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele care stabilesc competenţa DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor.

"Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 şi cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfăşoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 - 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracţiunilor atribuite în competenţa D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie", nota ministerul, precizând că "prin această Ordonanţă nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracţiunile de corupţie, iar cauzele de înşelăciune şi evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupţie vor fi în continuare instrumentate de DNA".