Trei milioane de nou-născuţi mai mici de o lună mor anual în lume din cauze ce pot fi prevenite

Trei milioane de nou-născuţi mai mici de o lună mor anual în întreaga lume din cauza unor infecţii, complicaţii la naştere sau probleme ale prematurităţii, iar un milion dintre ei nu reuşesc să supravieţuiască nici măcar 24 de ore, rezultă dintr-un studiu privind starea mamelor, prezentat marţi.

Studiul "Starea mamelor din întreaga lume", realizat de Save the Children International, arată că în fiecare zi, în întreaga lume, mor 800 de mame, în timpul sarcinii sau la naştere, şi 8.000 de nou-născuţi mai mici de o lună.

Din studiu mai rezultă că trei milioane de nou-născuţi mai mici de o lună mor anual în lume din cauza unor infecţii, complicaţii la naştere sau probleme ale prematurităţii, toate acestea fiind cauze care pot fi prevenite.

"Prima zi de viaţă este cea mai importantă în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire ale acestor bebeluşi, un milion dintre ei nereuşind să depăşească acest interval de timp dificil. Rata mondială anuală a mortalităţii copiilor cu vârsta de până în cinci ani a scăzut cu 40 la sută din anii '90, când se înregistrau 12 milioane de decese, la 6,9 milioane în zilele noastre. În ceea ce priveşte mortalitatea mamelor, progresul este semnificativ, rata scăzând cu 50 la sută pentru acelaşi interval de timp - de la 540.000 de decese pe an la 287.000", se arată în studiul citat.

Potrivit documentului, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi Olanda sunt ţările în care starea socială a mamelor este cea mai bună din lume, la polul opus situându-se Congo, Somalia, Mali şi Niger.

Din datele Institutului Naţional de Statistică rezultă că România are, în continuare, cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, respectiv 9,4 la mia de copii născuţi vii în 2011, cauza principală fiind reprezentată de naşterile premature.

Pentru a continua scăderea mortalităţii infantile la nivel mondial, experţii Save the Children International au punctat o serie de recomandări, care se referă, printre altele, la faptul că toate mamele şi nou-născuţii trebuie să aibă acces la îngrijire specializată, esenţială pentru supravieţuirea lor. De asemenea, se recomandă ca moaşele şi asistentele care lucrează în comunităţi să aibă pregătire în domeniu şi să se asigure că există în proximitatea locală spaţii medicale dedicate îngrijirii mamei şi copilului, pentru a preveni astfel complicaţiile ce ar putea apărea.