Aproape 360 de persoane care munceau la negru au fost depistate de inspectorii de muncă în perioada 18-22 martie, valoarea amenzilor aplicate pentru aceste nereguli fiind de peste 2,1 milioane lei, informează Inspecţia Muncii (IM).
În urma acţiunilor de control din perioada 18-12 martie, inspectorii de muncă au aplicat amenzi în valoare de 3.459.900 lei pentru muncă la negru şi nerespectarea prevederilor din domeniul relaţiilor şi securităţii sănătăţii în muncă.
"Au fost depistate 359 de persoane care lucrau fără forme legale. În domeniul relaţiilor de muncă, s-au aplicat amenzi de 2.706.900 de lei, din care 2.155.000 de lei pentru muncă la negru. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale de angajare, au fost făcute opt propuneri de cercetare penală cu privire la angajatorii care au încălcat legea. Pentru 42 de persoane fizice s-au aplicat sancţiuni, deoarece acestea nu aveau contracte individuale de muncă", se arată într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.
În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost aplicate amenzi în valoare de 753.000 de lei, fiind constatate 2.457 de deficienţe şi aplicate 2.381 de sancţiuni contravenţionale.
Potrivit sursei citate, la cinci angajatori din judeţele Neamţ, Iaşi, Dolj şi Bihor, au fost oprite din funcţiune echipamente de muncă, pentru că în fiecare dintre cazuri exista pericol iminent de accidentare.
Totodata, pentru remedierea deficienţelor constatate, inspectorii de muncă au dispus 2.476 de măsuri cu termene fixe de raportare a modului de rezolvare.
"Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii au fost: primirea la muncă a persoanelor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, nerespectarea termenului de completare şi transmitere a registrului de evidenţă a salariaţilor la angajare şi alte prevederi din Hotărârea de Guvern nr. 500/2011, neplata orelor suplimentare si neacordarea concediului, instruirea insuficientă a lucrătorilor, neîntocmirea fişelor de identificare a factorilor de risc profesional, neevaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională precum şi semnalizarea insuficientă a locurilor cu pericol", mai precizează sursa citată.