Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a declarat într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Hans-Peter Friedrich (CSU) dorește împiedicarea unei aderări rapide a Bulgariei și României la spațiul Schengen şi ridicarea controalelor de graniță pentru cetăţenii acestora. Dacă în urma votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI - n.r.) ambele țări vor fi admise, "intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german", a declarat Friedrich în interviul pentru Spiegel, anticipat printr-un rezumat apărut duminică în pagina online a Rheinische Post.
"Chiar și considerarea aderării parțiale, adică intrarea cu aeroporturile și porturile maritime, este scoasă de la masa discuțiilor", a completat ministrul german.
"Extinderea spațiului Schengen va fi acceptată de către cetățenii noștri numai în condițiile în care sunt asigurate premisele de bază", a spus Friedrich. "În momentul de față nu este cazul", a adăugat el.
În plus, potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunțat şi măsuri împotriva așa-zisei imigrații a sărăciei. Cei care vin să "încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulație" vor trebui "împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente", a spus Friedrich.
O posibilitate ar putea fi "retricționarea dreptului de revenire pentru aceia pe care i-am trimis înapoi", a arătat el.
Rheinische Post mai arată că România și Bulgaria fac parte din anul 2007 din Uniunea Europeană, dar având în vedere deficiențele în sistemul judiciar, în lupta anticorupție și a crimei organizate, a fost instituit un mecanism de cooperare și verificare unic până acum în UE, care impune ambelor țări îndeplinirea unor cerințe stricte. Comisia Europeană a constatat în ultima perioadă lipsa de progres în aceste domenii a Sofiei și Bucureștiului, mai adaugă publicaţia germană.
Corlăţean: Decizia pe Schengen nu e a Germaniei, ci unei părţi a guvernului creştin-democrat
Ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că nu consideră poziţia exprimată de ministrul federal de Interne, Hans-Peter Friedrich, privind opoziţia pentru aderarea la Schengen a României ca fiind a Germaniei, ci "a unei părţi din guvernul creştin-democrat" din PPE, din care face parte şi PDL.
"În primul rând, nu mă surprinde poziţia ministrului de Interne al Germaniei. Nu aş spune al Germaniei, ci o parte a guvernului creştin-democrat, din PPE, din care face parte şi PDL", a declarat Corlăţean duminică seară, la sosirea la evenimentul de lansare a cărţii despre Ion Iliescu.
Ponta: Nu am nimic de reproşat Germaniei, ci celor din România care ne înjură şi vorbesc de rău în UE
Premierul Victor Ponta a declarat, duminică seară, că nu are nimic de reproşat Germaniei cu privire la aderarea la Schengen, ci celor din România care "înjură şi vorbesc de rău România" pe la Bruxelles şi Berlin şi "se bucură că ne scufundăm după ce au dat găuri în barcă".
Premierul a subliniat din nou că Guvernul nu renunţă la obiectivul aderării la spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină "un context politic favorabil", care depinde şi de cei care "înjură" România prin capitalele europene.
"Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta", a afirmat Ponta, la sosirea la lansarea cărţii despre Ion Iliescu, cu ocazia zilei de naştere a fostului şef al statului.
El a arătat că acest obiectiv era important şi aducea beneficii nu doar pentru Guvern şi USL, ci şi pentru cei care "pârăsc peste tot".
"Dacă noi de aici din România tot avem tot felul de fericiţi din ăştia, deştepţi care arătau găuri în barcă şi după aia se bucură că ne scufundăm, de parcă intram în Schengen numai Guvernul, sau numai USL? Nu intrau şi ei ăştia care tot ne pârăsc peste tot, ne anunţă de ce nu trebuie să intrăm. Asta e boala României, întotdeauna ai pe unii care se bucură dacă mor toate caprele, şi ale vecinului, şi ale lor. De acum încolo o să încercăm să îi ignorăm pe cât posibil şi să ne atingem obiectivele europene cu mai multă demnitate şi mai multă înţelepciune", a spus premierul.
El a arătat că un prim moment favorabil pentru o decizie de aderare la Schengen ar putea apărea în luna octombrie, după alegerile parlamentare din Germania, iar "dacă nu, la anul".
"Sigur, după octombrie, mai ales că octombrie, din fericire e după septembrie, adică după alegeri, o să vedem dacă se poate lua o decizie. Dacă nu, la anul (...) Mă refer în primul rând la faptul că, aşa cum Olanda după alegeri şi-a nuanţat discursul şi poziţia, sunt convins că se va întâmpla la fel şi în alte ţări europene. Repet, problemele noastre au fost din România şi dacă le-am rezolvat, acum aşteptăm momentul şi contextul politic", a afirmat el.
De asemenea, el a ţinut să îi aducă aminte fostului premier Emil Boc că şi el a trecut prin acelaşi moment "ridicol" privind respingerea aderării la spaţiul Schengen în 2011. "Am spus foarte clar, era deja ridicol să vorbim de fiecare dată, dar nu noi, cred că şi domnul Băsescu, şi guvernul Boc. Acum domnul Boc stă prost cu memoria, uită că în 2011 era el prim-ministru când ne-au respins şi strigau împotriva Olandei şi Finlandei", a afirmat Ponta.
El a mai arătat că este "o prostie" să se creadă că afirmaţia de duminică a ministrului german de Interne privind opunerea veto-ului în Consiliul JAI din 7-8 martie faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen are legătură cu declaraţiile politice din ultimele zile din România, poziţia Berlinului fiind cunoscută mai de mult de Guvern.
"Asta chiar e cea mai mare prostie, să vă închipuiţi că ministrul de Interne german a citit ieri presa din România şi s-a apucat să declare. Asta e chiar de râsul lumii. Ideea Germaniei era cunoscută de noi şi eu, sigur, normal, diplomatic nu am vrut să anunţ că ardea ţara, dar ştiam cu toţii că Germania are reţineri faţă de această decizie", a mai spus Ponta.
Boc: Nu putea opoziţia să ia măsurile în locul Guvernului; nu opoziţia e vinovată pentru Schengen
Fostul premier Emil Boc a declarat că nu poate fi acuzată opoziţia pentru ce nu a făcut puterea în legătură cu spaţiul Schengen şi că îndemnul premierului Victor Ponta adresat preşedintelui Băsescu de a tăcea "este o declaraţie care acoperă toată incompetenţa guvernării USL".
Emil Boc a fost întrebat, duminică, despre afirmaţiile guvernanţilor USL potrivit cărora PDL nu a fost solidar cu demersurile Ministerului de Externe în ce priveşte aderarea la Schengen.
"E o mare tâmpenie şi o prostie. În primul rând, ei sunt la guvernare şi aveau un raport MCV pe care l-au sfidat şi, în loc să se pună în acord cu UE şi să vadă acolo ce se poate face, erau două chestiuni de bun simţ: să nu ai superimunitate pentru parlamentari, să nu ai miniştri penali în guvern, să nu ai conflicte de interese la nivelul guvernanţilor. Ei practic ce au făcut? Le-au sfidat pe toate acestea spunând că suntem noi mai tari ca Europa. Europa nu ne tolerează asemenea comportamente pe care le are USL", a spus Boc.
El a arătat că PDL din opoziţie nu putea să ia măsurile în locul Guvernului.
"Ce-aţi fi vrut, noi din opoziţie să luăm măsurile în locul Guvernului? Guvernul e cel care trebuie să promoveze măsurile necesare legislative şi politice pentru a putea accede în Schengen. Că doar nu noi am pus miniştri penali în guvern, nu noi am creat superimunitate. Nu poţi să acuzi opoziţia pentru ceea ce nu a făcut puterea, hai să fim serioşi!", a mai spus Emil Boc.
Emil Boc l-a criticat pe Victor Ponta pentru că i-a transmis şefului statului să tacă, după ce preşedintele României a avut o reacţie privind afirmaţiile lui Titus Corlăţean.
"Este o declaraţie care acoperă toată incompetenţa guvernării USL", a apreciat Boc.
( 4 mar 2013, 11:27:02