Autorităţile române nu au primit toate datele de la oficialii eleni privind etichetarea greşită a unor produse de carne din România, astfel că nu au putut avansa în anchetă, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, adăugând însă că nu crede că frauda a fost comisă în România, dar şi că probabil sunt state membre care "nu au interesul" să demonstreze cât mai repede că pe teritoriul lor s-a produs această fraudă.
"Am impresia că s-a rămas cu imaginea publică că în România acea societate ar fi făcut frauda respectivă, că ar fi schimbat eticheta. Vreau să spun că, de la momentul anunţului public, am făcut eforturi, am transmis scrisori omologului meu din Grecia, dar nu s-au primi toate datele şi, ca atare, nu am putut avansa foarte tare în această anchetă, dar din ce am văzut nu cred că există posibilitatea ca frauda să se fi produs în România. Se pare că sunt două societăţi din Grecia şi una din Bulgaria, există situaţii în care o parte din produsele din România au mers în Grecia, altele, în Bulgaria şi se pare că este acelaşi proprietar", a spus Constantin.
El a arătat că trebuie intensificate şi acţiunile diplomatice pentru ca autorităţile de la Bucureşti să se asigure că nu în România s-a produs o astfel de fraudă, asigurând însă că, dacă frauda s-a produs în România, va fi dat "un exemplu puternic" care să descurajeze toate acţiunile de acest gen.
Ministrul Agriculturii a convocat, duminică la Palatul Victoria o şedinţă cu oficialii instituţiilor cu atribuţii în gestionarea crizei generate de etichetarea greşită a cărnii de vită. La şedinţă participă şi un reprezentant al Serviciului Român de Informaţii.
La reuniune, ministrul Agriculturii a cerut ca ambasadele să reacţioneze mai prompt în astfel de cazuri, arătând, ca exemplu, că a aflat de la televizor despre situaţia din Grecia.
"În momentul de față nu putem să spunem că suntem sau nu suntem vinovați, dar încă nu avem toate datele de la autoritățile elene și, mai degrabă, România nu este vinovată. Întrebarea care se pune și în acest caz, și în toate cazurile, este următoarea: dacă din România se știa că undeva, în alt stat membru, ca să nu dau niciun nume, se schimba eticheta sau nu se schimba. Poate că sunt state membre care nu au interesul să demonstreze cât mai repede că pe teritoriul lor se producea această fraudă", a adăugat Constantin.
La rândul său, Vlad Mănăstireanu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare (ANSVSA), a afirmat că toate solicitările către autoritățile elene privind punerea pe sistemul rapid de alertă a documentelor și actelor necesare care îndreptățesc România să se dezvinovățească au rămas fără ecou din partea autorităților din Grecia, dar că dinspre Bucureşti s-a demonstrat, încă de la apariția primei suspiciuni, că unitatea din România care a fost acuzată în acest caz a etichetat și a exportat corect carne de cal și carne de vită.
"Se pare că proprietarul unității din Pireu mai are două societăți, una în Bulgaria și încă una la Atena, și undeva pe traseu s-au schimbat etichetele. Așteptăm în continuare, și de la autoritățile bulgare, și de la cele elene, lămuriri față de ultima acuzație la adresa României. Încercarea autorităților din Grecia să pună pe sistemul rapid de alertă această situație cu substituirea de carne de vită cu cea de cal nu a avut succes, Comisia Europeană nu a aprobat documentele pe care le-au trimis către sistemul rapid de alertă, așa încât nu putem să vorbim la această oră de documente concrete care să incrimineze România", a spus oficialul ANSVSA.
Autoritatea pentru alimentaţie publică din Grecia (Efet) a anunţat, miercuri, că a descoperit "ADN de carne de cal în mostre" prelevate din pachete de carne congelată importate din România sub eticheta "vită".