Peste jumătate dintre români nu sunt de acord cu introducerea sistemului de co-plată în sectorul sanitar, măsura care urmează a fi aplicată din martie presupunând introducerea unei sume fixe de maximum 10 lei, potrivit unui studiu comandat de Institutul Aspen România.
Astfel, potrivit studiului menţionat, 68% dintre persoanele intervievate consideră că introducerea sistemului de co-plată pentru serviciile spitaliceşti nu va avea un efect semnificativ în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.
Mai mult, românii dezaprobă în proporţie de 78% intenţia Ministerului Sănătăţii de a reduce numărul serviciilor medicale oferite gratuit prin intermediul asigurării obligatorii de sănătate, una din consecinţele introducerii pachetului de servicii de bază.
Chestionaţi în legatură cu încrederea lor în instituţiile aparţinând domeniului medical, românii au menţionat în proporţie de 88% SMURD, la mică distanţă, cu un procent de 75%, situându-se sectorul de servicii medicale private. Ambulanţa se găseşte pe a treia poziţie, cu 49%, în timp ce sectorul de servicii medicale publice este apreciat de doar 17% dintre respondenţi. La rândul său, Casa Naţională de Sănătate se bucură de încrederea a 12% dintre români, iar Ministerul Sănătăţii de un procent de doar 11%.
Cele mai apreciate trei spitale publice în Bucureşti sunt Spitalul Universitar Bucureşti, Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca. Pentru sectorul privat, topul este influenţat de numărul de unităţi şi de tipologia de pacienţi (persoane fizice vs. persoane juridice) pe care o au în portofoliu.
Totodată, 72% dintre respondenţi spun că pacienţii trebuie să aibă în egală măsură acces, în funcţie de opţiunea fiecăruia, la serviciile medicale plătite de către asiguratorul public, indiferent dacă sunt publice sau private, îm condiţiile în care Ministerul Sănătății ia în considerare încetarea finanţării spitalelor private.
Studiul realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, a abordat de asemenea impactul exporturilor paralele asupra pieţei interne de medicamente, în sensul că pe măsură ce cantităţile destinate exporturilor paralele cresc volumele distribuite către farmacii şi implicit populaţiei scad.
Astfel, dintre respondenţii care au declarat că suferă de o boală cronică pentru care li s-a prescris tratament de lungă durată, 62% au afirmat că, în ultimele trei luni, li s-a întâmplat extrem de rar sau chiar niciodată să nu găsească medicaţia prescrisă în mai mult de trei farmacii.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3.268 respondenţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani, rezidente în mediul urban. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 1-12 februarie 2013.