Valabilitatea actualelor programe naţionale de sănătate şi a contractului-cadru pentru acordarea asistenţei medicale a fost prelungită, marţi de Executiv cu două luni, până la începutul lui martie 2013, în lipsa bugetului pentru anul viitor, informează Ministerul Sănătăţii.
Guvernul a aprobat, ieri, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, hotărârea privind prelungirea până la data de 28 februarie 2013 a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, precum şi a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru aceeaşi perioadă.
"Cele două acte normative reprezintă o decizie necesară. Nu avem aprobat încă un buget pentru anul 2013 şi, ca urmare, nu cunoaştem dimensiunea Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, şi nici sumele ce vor fi alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate", a declarat ministrul Sănătăţii, Raed Arafat.
Ministrul a precizat că în conformitate cu o decizie aprobată de Guvernul României săptămâna trecută, începând cu luna martie 2013, Ministerul Sănătăţii va reorganiza programele naţionale de sănătate şi va prelua la bugetul de stat cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă.
Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa programele cu caracter preventiv, de sănătate publică (de exemplu, cele care vizează măsurile de prevenire a răspândirii HIV/SIDA şi TBC, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va finanţa programele de tip curativ - tratament pentru afecţiuni oncologice, diabet, etc).
Programul naţional de transplant, derulat în continuare
Ministerul Sănătăţii va derula, în continuare, programul naţional de transplant.
De asemenea, s-a hotărât preluarea finanţării serviciilor de ambulanţă din bugetul de stat, astfel încât întreg sistemul de urgenţă care cuprinde şi unităţile de primiri urgenţe să fie finanţat, unitar.
Actul normativ aprobat săptămâna trecută mai prevede posibilitatea ca asistenţii medicali, ambulanţierii şi dispecerii din cadrul serviciilor de ambulanţă să execute gărzi retribuite, în limita prevederilor bugetare. Până în prezent, de această prevedere beneficiau doar medicii. Asistenţii medicali, ambulanţierii sau dispecerii, pentru orele suplimentare executate beneficiau doar de ore libere. Deoarece numărul personalului este insuficient în multe dintre serviciile de ambulanţă, acestea nu beneficia de orele libere la care ar fi avut dreptul, ele cumulându-se în timp.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, măsura urmăreşte evitarea blocării sistemului care acordă asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat, determinată de necorelarea dintre suprasolicitarea şi motivarea personalului.