Fedorca: 6.000 de copii reveniţi în ţară din Italia şi Spania au probleme de adaptare

Peste 21.000 de copii reveniţi din Italia şi Spania în perioada 2008 - mai 2012 au solicitat echivalarea studiilor, pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc, 6.000 dintre ei având deficit de adaptare şi probleme de natură psihologică, potrivit secretarului de stat Stelian Fedorca.
Secretarul de stat din Ministerul Educaţiei a făcut declaraţia, ieri, la o dezbatere privind fenomenul de "remigraţie" a copiilor români, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ocazie cu care a fost lansat un studiu pe acelaşi subiect.
Studiul "Remigraţia copiilor români" este realizat de Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi al Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit realizatorilor cercetării, una dintre problemele majore ale ultimilor ani şi ale anilor ce urmează o reprezintă reinserţia multor copii care se reîntorc în ţară.
Potrivit secretarului de stat, în perioada ianuarie 2008 - mai 2012, un număr de 21.325 de copii reveniţi în ţară din Italia şi Spania au solicitat echivalarea studiilor, pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc.
"Nu întâmplător, Ministerul Educaţiei şi-a asumat cercetarea acestui fenomen, pentru a găsi cele mai bune politici educaţionale privind adaptarea sau readaptarea acestora în comunitatea şcolară din România. Una dintre măsurile prin care Ministerul Educaţiei a anticipat acest fenomen a fost reprezentat de proiectul pe care l-a demarat începând din anul şcolar 2007-2008, respectiv cursurile opţionale de limbă, cultură şi civilizaţie românească în state ale Uniunii Europene. Acesta a avut drept obiective atât promovarea valorilor şi culturii româneşti în randul diasporei şi a membrilor comunităţii europene, cât şi facilitarea reinserţiei în mediul şcolar autohton a elevilor de naţionalitate română. Programul a început în 2007 şi a fost adoptat în 150 de unităţi de învăţământ din Spania şi Italia. În anul şcolar 2007-2008, aproximativ 1.500 de elevi din Spania şi 500 din Italia au frecventat aceste cursuri", a precizat Fedorca, unul dintre autorii proiectului lansat în 2007.
La absolvirea cursului, elevii sunt certificaţi de Ministerul Educaţiei, prin Institutul Limbii Române. În anul şcolar 2008-2009, s-a alăturat programului Belgia, iar în 2012, şi Olanda.
Fedorca a mai spus că, în mod evident, migraţia românilor a fost şi este una de natură preponderent economică.
"Pentru România, acest exod a însemnat o ameninţare demografică, dar şi o sursă de creştere economică. Şi ţările de destinaţie, în special Spania, Italia sau Franţa, au înregistrat beneficii, în urma numeroasei imigraţii româneşti. Criza economică din ultimii ani a accentuat, însă, tensiunile sociale şi a provocat dispariţia locurilor de muncă pe care românii din Spania şi Italia le ocupaseră. Mulţi dintre cei care au plecat în căutarea unui trai mai bun s-au confruntat cu eşecul şi cu sărăcia în ţara de destinaţie, nu au reuşit să se integreze şi au decis să revină în România. Începând cu 2008, fenomenul de repatriere s-a accentuat, obligând, iată, limba română să se îmbogăţească prin adoptarea unui termen nou, acela de «remigraţie», menit să desemneze un fenomen complex şi nou pentru România", a mai spus Fedorca.
Potrivit secretarului de stat, dacă adulţii se confruntă cu mari dificultăţi de reintegrare la revenirea în ţară, cu atât mai grav sunt afectaţi copiii, care şi-au început educaţia şi formarea într-un alt mediu, într-o altă limbă, iar la întoarcere găsesc o ţară de origine care le este, de multe ori, mai străină decât cea de adopţie.
Conform Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, în perioada ianuarie 2008 - mai 2012, au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc 21.325 de copii reveniţi din Italia și Spania.
Studiul efectuat de Asociaţia Alternative Sociale arată că peste 6.000 dintre aceştia au dificultăţi de readaptare şi probleme de natură psihologică, acestea riscând să le afecteze dezvoltarea. "Aceasta este o cifră alarmantă, care ne obligă să ne dedicăm cu atenţie identificării acelor mecanisme care să se adreseze cu eficacitate şi coerenţă fenomenului remigraţiei", a subliniat Fedorca.
Astfel, în privinţa reintegrării şcolare a copiilor remigranţi, Ministerul Educaţiei are în vedere elaborarea de strategii şi politici educaţionale urmate de o serie de măsuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratelor şcolare, cât şi la cel al fiecărei şcoli.
"Măsurile vizează în primul rând, inspectoratele şcolare, care vor comunica către conducerile tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ legislaţia referitoare la integrarea în regimul şcolar din România a elevilor reînmatriculaţi ca urmare a întoarcerii din străinătate. În plus, va fi desemnat un inspector şcolar cu atribuţii în coordonarea acţiunilor de reînmatriculare, va fi stabilit un program de lucru cu publicul, pentru informarea acestuia cu privire la procedura de înmatriculare sai reînmatriculare a elevilor remigranţi în mediul şcolar din România, iar şcolarii în astfel de situaţii vor fi monitorizaţi. în vederea integrării lor", a precizat secretarul de stat.
Totodată, şcolile vor lua măsurile legale privind echivalarea studiilor şi încadrarea elevilor în sistemul de învăţământ românesc, la nivelul corespunzător experienţei lor şcolare. De asemenea, şcolile vor organiza cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară care nu stăpânesc bine limba română. În plus, vor fi stabilite parteneriate cu instituţii şcolare din ţara de adopţie, iar elevii vor fi încurajaţi în vederea comunicării cu foştii colegi şi prieteni, prin reţele de socializare.
Potrivit Ministerului Educaţiei, şi profesorii vor fi obligaţi să acorde o atenţie specială reintegrării acestor copii. În plus, vor fi asigurate posibilitatea participării la ore suplimentare de pregătire recuperatorie şi învăţarea în cadrul şcolii a limbii române de către elevii care s-au născut în ţara de adopţie. Ministerul mai are în vedere: organizarea unor activităţi în şcoală şi în afara şcolii, cu elevii colectivelor din care fac parte, în vederea socializării rapide şi a învăţării limbii române, prin conversaţie; elaborarea şi derularea unor programe de consiliere psihopedagogică individualizată; valorificarea experienţei şcolare a elevilor într-un alt sistem de învăţământ, în cadrul orelor de dirigenţie sau în cadrul activităţilor extracurriculare, pentru a determina creşterea încrederii în sine şi pentru a consolida motivaţia pentru performanţă; implicarea elevilor în activităţi de voluntariat ale unor ONG-uri care acţionează în mai multe state europene şi în activităţi ale unor cercuri care se desfăşoară într-o limbă străină, cât şi cursuri intensive de limba română/cultură şi civilizaţie românească, dacă situaţia impune astfel de iniţiative.