PwC: Angajaţii români sunt printre cei mai puţini profitabili din ECE pentru multinaţionale

Angajaţii români generează printre cele mai mici venituri brute pentru fiecare euro, dolar sau leu primit de la angajator sub formă de remunerare din Europa Centrală şi de Est (ECE), ceea ce afectează competitivitatea şi atractivitatea României ca destinaţie pentru investiţii, potrivit PwC.

Astfel, indicatorul privind rentabilitatea capitalului uman din România a scăzut cu 9% anul trecut, la 1,22 puncte, potrivit studiului PwC Saratoga 2012, marcând a doua reducere consecutivă, după o diminuare de 12% în 2010, la 1,34.

În acelaşi timp, costurile cu forţa de muncă raportate la costurile totale ale companiilor au crescut de la 10,13% în 2010 la 11,45% anul trecut.

"Din păcate, companiile româneşti s-au văzut confruntate anul trecut cu o erodare a profitabilităţii, corelată cu o creştere a costurilor cu forţa de muncă. În acest context, rentabilitatea capitalului uman din România a rămas în urma celorlalte state din Europa Centrală şi de Est, acolo unde media este de 1,57. Acest lucru afectează competitivitatea României şi atractivitatea sa ca destinaţie de investiţii. Pentru redresare este nevoie de controlul costurilor salariale, astfel încât orice nouă creştere să fie la nivelul câştigurilor de productivitate, sau chiar sub acestea", a declarat, într-un comunicat, Horaţiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de consultanţă în resurse umane PwC România.

Dacă per total indicatorii de rentabilitate a muncii s-au deteriorat au existat şi sectoare în care indicatorii financiari şi de rentabilitate a capitalului uman s-au îmbunătăţit în 2011. Astfel, câştiguri de productivitate au fost înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiei şi în telecomunicaţii. În schimb, rentabilitatea capitalului uman s-a deteriorat mult în sectorul bancar, în industria bunurilor de larg consum şi în industrie. 

Diferenţe puternice între sectoarele economice

Fluctuaţia de personal se apropie de valorile medii înregistrate în Europa Centrală şi de Est, anul trecut 15,6% din angajaţi părăsindu-şi organizaţiile pentru care lucrau (media în Europa Centrală şi de Est este de 16,7%), ceea ce indică o fluctuaţie normală de personal şi o revitalizare a pieţei muncii.

Pe de altă parte, există diferenţe puternice între sectoarele economice. În retail, fluctuaţia de personal este deosebit de ridicată (41,3%), în vreme ce în industrie numai 7,6% din angajaţi au părăsit organizaţiile pentru care lucrau anul trecut, mai puţin de jumătate faţă de media naţională. În plus, 74% dintre plecări la nivel naţional sunt demisii, faţă de media din Europa Centrală şi de Est de 63%, la acelaşi nivel ca şi anul trecut.

În ultimii patru ani, în încercarea de optimizare a costurilor companiile au recurs la o redimensionare a departamentelor. Cea mai pronunţată schimbare s-a simţit la nivelul departamentului administrativ, acolo unde de la raportul de un angajat cu funcţie administrativă la 31 de angajaţi s-a redus în prezent la 1 la 91.

În mod similar, departamentele cu grad mare de specializare au fost redimensionate prin reducerea numărului de angajaţi, un exemplu în acest sens îl reprezintă departamentul juridic, prin externalizarea parţială a serviciilor juridice. În schimb, angajaţii specializaţi în IT au fost la mare căutare în această perioadă, ponderea lor în organizaţii crescând de la raportul de 1 specialist în IT la 87 de angajaţi la 1 IT-ist la 58 de angajaţi.

România are un nivel redus al absenteismului

România rămâne printre ţările cu un nivel redus al absenteismului (1,4%), de 3 ori mai scăzut decât media din Europa Centrală şi de Est (4,3%). Anul trecut s-a resimţit o scădere a investiţiilor în cursuri de specializare, alocându-se 15 ore per angajat, faţă de 25 de ore în 2010. În privinţa cheltuielilor efective ale companiilor pentru activităţile de formare, acestea se cifrează la 144 de EUR per angajat, sub media central şi est europeană de 186 de euro per angajat. 
Studiul PwC Saratoga Romania 2012 prezintă date exhaustive referitoare la indicatori ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 84 de companii participante din cinci ramuri economice (telecomunicaţii, tehnologie, produse industriale, industria farmaceutică, industria bunurilor de larg consum, retail, industria hotelieră şi sectorul bancar).