Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinisterul Sănătăţii comentează studiul IPP lansat ieri, în care se arată că statul cheltuieşte anual pentru avorturi de 10 ori mai mult decât pentru anticoncepţionale şi prezervative, subliniind că, atunci, când vor fi mai mulţi bani în sistem, vor fi alocaţi bani şi pentru contracepţie.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii (MS), în prezent, banii de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi banii MS merg la tratamentul afecţiunilor cronice, precum diabetul, cancerul, bolile de inimă şi HIV-SIDA.
"Când vor fi mai mulţi bani în sistem, vom aloca şi pentru contracepţie", au mai spus sursele citate.
În studiul Institutului pentru Politici Publice (IPP) se menţionează că, anual, statul român alocă, în medie, peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (avorturi spontane) realizate în unităţile medicale de stat, o sumă de zece ori mai mare decât cea de aproximativ 500.000 euro alocată anual pentru achiziţia de mijloace contraceptive (anticoncepţionale şi prezervative) ce pot preveni situaţiile de întreruperi de sarcini nedorite.
România ocupă un îngrijorător loc 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul întreruperilor de sarcini nedorite pe an, fiind pe poziţia a 6-a la nivel global, cu un număr total al întreruperilor de aproximativ 100.000 - 128.000 pe an, subliniază, în acelaşi context, cei de la IPP.
Cifra totală, aferentă anului 2011, este în descreştere faţă de 1990, când s-au înregistrat cifre record la numărul întreruperilor de sarcină, dar suficient de îngrijorătoare, statul român având aşadar o serioasă provocare căreia însă, consideră IPP, la acest moment nu-i răspunde corespunzător.
Potrivit aceluiaşi studiu, între 350 şi 400 dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile recurg la întrerupere de sarcină, zilnic, în România, fiecare trebuind să plătească ginecologului, neoficial, aproximativ 450 lei pentru o astfel de intervenţie.
