România a redeschis, din 7 aprilie, adopţiile internaţionale, aproximativ 100 de copii fiind eligibili din acest punct de vedere, însă doar un singur cuplu, stabilit în Italia, a solicitat autorităţilor să-i încredinţeze un minor român, a declarat vineri, secretarul de stat de la ORA, Bogdan Panait.
Secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) a declarat, pentru MEDIAFAX, că a solicitat tuturor statelor să desemneze un organism central cu care ORA să poată colabora în cazurile de adopţii internaţionale solicitate de cetăţeni români stabiliţi în străinătate.
Singura ţară cu care încă nu există un parteneriat este Israelul, întrucât legislaţia de acolo nu permite cooperarea cu un organism central, fiind necesară acreditarea unei organizaţii neguvernamentale.
De asemenea, au fost stabilite parteneriate şi cu Statele Unite ale Americii şi Canada.
Bogdan Panait a mai spus că în urmă cu câteva zile a avut o întrevedere cu vicepreşedintele Comisiei de Adopţii Internaţionale din Italia, Daniela Baccetta, care a desemnat o instituţia publică, Agenţia Regională pentru Adopţii Internaţionale (ARAI) Piemonte, ce deja intermediază adopţii cu Iran sau Turcia, ţări care restricţionează adopţia internaţională, să lucreze şi cu România.
Secretarul de stat a mai spus că reprezentanţii ARAI Piemonte urmează să vină în România, săptămâna viitoare, pentru finalizarea procedurilor, mai ales că prima solicitare de adopţie internaţională vine de la un cuplu din Italia.
Panait a precizat că cererea de adopţie a unui copil român vine de la o româncă ce este căsătorită cu un cetăţean italian. Cei doi ar dori să adopte un copil care să aibă până în şase ani, nefiind puse condiţii referitoare la sexul sau etnia celui mic.
De asemenea, familia din Italia a mai solicitat ca minorul pe care îl vor adopta să nu aibă probleme de sănătate care nu pot fi rezolvate.
Din datele centralizate de ORA, aproximativ 100 de copii români sunt declaraţi adoptabili internaţional, una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a putea deschide procedura de adopţie internaţională fiind imposibilitatea efectuării unei adopţii naţionale timp de doi ani.
Reprezentanţii ORA atrag atenţia că acesta este unul dintre motivele pentru care puţini dintre minorii declaraţi adoptabili internaţional au vârste mici.
"Tratatele internaţionale stabilesc că doar atunci când se epuizează în ţara de origine posibilitatea adopţiei, se trece la adopţie internaţională", a precizat secretarul de stat de la ORA.
Pe de altă parte, reprezentanţii ORA cred că vârsta copiilor care vor putea fi adoptaţi de români stabiliţi în străinătate ar putea să mai scadă odată cu uşurarea procedurii adopţiei naţionale.
Datele centralizate de ORA mai arată că în cazul a 25 la sută dintre copiii adoptabili internaţional în prezent nu a fost declarată etnia, iar opt la sută sunt de etnie romă.
Bogdan Panait a declarat că deşi doar o singură familie din străinătate a solicitat, de la modificarea legislaţiei, adopţia unui copil român, sunt foarte multe care solicită informaţii legate de procedură şi de actele necesare.
Secretarul de stat a precizat că nu se aşteaptă ca numărul de adopţii internaţionale să depăşească 150-200 de cazuri anual.