Singurul judeţ din România unde sunt mai mulţi bărbaţi decât femei, Vaslui

Populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, cetăţeni români şi străini cu domiciliul sau reşedinţa în România, dintre care 9.764.011, respectiv 51,3%, sunt femei, potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011.

Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a comunicat, ieri, că din datele preliminare centralizate rezultă că populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, diferenţa dintre femei şi bărbaţi fiind de 484.255 în favoarea femeilor. Practic, la fiecare bărbat ar reveni 1,05 femei.

Singurul judeţ din ţară unde numărul bărbaţilor este mai mare decât cel al femeilor este Vaslui, unde, din totalul de 375.151 locuitori stabili, numărul femeilor este de 187.452, în timp ce cel al bărbaţilor este de 187.699, diferenţa dintre cele două sexe fiind de 247 de bărbaţi.

Populaţia feminină este majoritară, reprezentând 51,3%, respectiv 9.764.011 din populaţia stabilă preliminară.

Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (51,8%) şi dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii şi oraşe.

Bucureştiul este cea mai dezechilibrată localitate din punctul de vedere al raportului femei-bărbaţi, în Capitală fiind cu 123.119 mai multe femei decât bărbaţi (900.552 femei, 777.433 bărbaţi). Raportul este de 1.15 la 1, în favoarea femeilor.

Cele mai echilibrate judeţe din acest punct de vedere sunt Iaşi (364.861 femei, 358.692 bărbaţi, raport 1.02) şi Bistriţa-Năsăud (140.204 femei, 137.657 bărbaţi, raport 1.02).

La nivelul întregii ţări, densitatea populaţiei este de 79,9 locuitori pe kilometrul pătrat.

Judeţele cel mai dens populate sunt Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iaşi (132,1 loc/kmp), Dâmboviţa (123,8 loc/kmp), Galaţi (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Braşov (94,2 loc/kmp) şi Constanţa (89,2 loc/kmp).

Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraş-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinţi (51,6 loc/kmp) Bistriţa-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) şi Covasna (55,6 loc/kmp).

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară şi populaţia necontactată.

Procente mai ridicate (în total număr de locuinţe la nivelul localităţii) s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).

"În consecinţă, rezultatele preliminare vor suferi modificări în procesul de prelucrare şi finalizare a numărului populaţiei României prin operaţii de corectare/imputare, urmărind determinarea mai exactă a numărului persoanelor nerecenzate şi includerea lor, pe de o parte, în populaţia stabilă şi, pe de altă parte, prin coroborare cu alte surse de date, în estimarea numărului de emigranţi", a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 vor fi anunţate în semestrul al doilea al anului 2013.

Datele preliminare (ca şi cele provizorii) ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ, a precizat sursa citată, într-un comunicat de presă remis vineri.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor2 şi ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor.

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absente, fiind plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie venite pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; persoanele de cetăţenie română plecate în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Recomandări europene

Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinse în populaţia stabilă a ţării: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ: cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare: persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de
recensământ (populaţie necontactată), a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.