Aproape 7,1 milioane de gospodării au fost înregistrate la recensământ, 99,1% din populaţia stabilă locuieşte în gospodării proprii şi 0,9% în cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului sau sunt persoane fără adăpost, potrivit rezultatelor preliminare.
Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a comunicat, vineri, că din datele preliminare centralizate rezultă că populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane.
La recensământul din 2011 au fost înregistrate 7.086.394 de gospodării ale populaţiei, constituite din 18.873.000 persoane. Astfel, 99,1% din populaţia stabilă preliminară a ţării se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul fiind în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost.
De asemenea, potrivit datelor preliminare ale recensământului, au fost înregistrate 5.104.662 de clădiri, în care se află 8.450.942 de locuinţe convenţionale, având 22.741.372 de camere de locuit.
Din cele peste 5,1 milioane de clădiri cu locuinţe, 1.364.897 sunt în municipii şi oraşe şi 3.739.765 sunt în comune. În ce priveşte locuinţele convenţionale, 4.583.045 sunt în municipii şi oraşe, iar 3.867.897 sunt în comune. Din totalul camerelor de locuit, 11.418.978 sunt în municipii şi oraşe şi 11.322.394 sunt în comune.
Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 26,7% din totalul înregistrat la nivelul ţării, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (54,2%) o depăşeşte pe cea din mediul rural.
Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderenţă: 98,2% din totalul locuinţelor convenţionale (97,5% în municipii şi oraşe, respectiv 99,1% în comune), urmată de proprietatea de stat, ce deţine o pondere de 1,5% (2,1% în municipii şi oraşe, respectiv 0,7% în comune). Celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,3% din numărul total de locuinţe convenţionale.
66,7% dintre români au alimentare cu apă în locuinţă
Din totalul preliminar al locuinţelor convenţionale, 66,7% (5.638.465) au alimentare cu apă în locuinţă (91,6% dintre locuinţele din municipii şi oraşe şi 37,2% dintre cele din comune).
Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Bucureşti (96,8%) şi judeţe Braşov (89,5%), Timiş (85,0%), Constanţa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) şi Cluj (80,8%).
La nivel naţional, 84,6% (7.146.931) din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93,6% în municipii şi oraşe şi 73,9% în comune).
În Bucureşti, 96,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. În 16 judeţe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv Timiş, Ilfov, Braşov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureş, Constanţa, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraş-Severin şi Giurgiu.
Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%, respectiv 5.230.511 locuinţe). Discrepanţa dintre medii este mare, 88,0% dintre locuinţele înregistrate în mediul urban şi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispunând de baie în interiorul locuinţei.
În Bucureşti, 95,2% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei. În judeţele Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu, mai mult de trei sferturi dintre locuinţe au baie în interiorul locuinţei.
Totodată, 65,1% (5.504.450) din totalul locuinţelor convenţionale au instalaţii de canalizare la o reţea publică sau la un sistem propriu, 96,6% (8.166.508) sunt dotate cu instalaţii electrice şi 44,4% (3.755.761) au încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie).