Greva, declanşată cu condiţia informării angajatorului cu cel puţin 48 de ore înainte

Greva, inclusiv cea de avertisment, poate fi declanşată numai dacă momentul începerii a fost adus la cunoştinţa angajatorului sau a organizaţiilor patronale cu cel puţin 48 de ore înainte şi doar dacă există acordul a cel puţin jumătate din numărul total al membrilor de sindicat.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMPS) a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii nr.62/2011, care stabileşte că greva poate fi precedată de o grevă de avertisment, care, dacă se face cu încetarea lucrului, nu poate avea o durată mai mare de două ore şi că ambele tipuri de grevă pot fi declanşate numai dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa angajatorului sau a organizaţiilor patronale cu cel puţin 48 de ore înainte.

Proiectul de act normativ mai prevede că hotărârea de a declanşa greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul total al membrilor organizaţiilor sindicale respective. La angajatorii la care nu sunt organizaţii sindicale reprezentative, hotărârea de declanşare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al angajaţilor încadraţi sau, după caz, ai subunităţii sau compartimentului în care s-a declanşat conflictul colectiv de muncă, se precizează în proiect.

Pe lângă greva propriu-zisă, salariaţii au dreptul de a declanşa grevă de solidaritate, în vederea susţinerii revendicărilor formulate de angajaţii din alte unităţi.

Participarea la grevă este liberă

"Hotărârea de a declanşa greva de solidaritate poate fi luată de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliată organizaţia sindicală organizatoare. Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi şi trebuie anunţată în scris angajatorului cu cel puţin 48 de ore înainte de data încetării lucrului", se arată în proiectul de act normativ.

Potrivit documentului, participarea la grevă este liberă şi nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să refuze să participe.

Pe durata unei greve declanşate la un angajator, pot înceta activitatea şi lucrătorii unor subunităţi sau compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea conflictului colectiv de muncă, organizatorii, împreună cu angajatorul, având obligaţia să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau pentru sănătatea oamenilor.

Pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să îşi desfăşoare activitatea de către angajaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia, fiind totodată interzisă încadrarea de personal care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în grevă.

Potrivit aceluiaşi proiect, nu pot declanşa grevă procurorii, judecătorii, personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi unităţile din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe şi al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Personalul din transporturile aeriene nu poate declanşa grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia, iar personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declanşa grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţiile internaţionale ratificate de statul român.

Condiţii speciale

De asemenea, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, apă şi căldură, greva este permisă cu condiţia ca greviştii şi angajatorii să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală.

Angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu pot declanşa greva cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei şi care să asigure funcţionarea instalaţiilor în deplină siguranţă.

Funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al administraţiilor publice locale şi al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot declanşa greva cu condiţia asigurării a cel puţin unei treimi din activitate, care să nu pună în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei şi să nu afecteze major liniştea şi ordinea publică.

Obligaţiile ce revin greviştilor şi angajatorilor se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile sau, după caz, prin acordurile colective de muncă. În absenţa acestor documente, obligaţiile se stabilesc printr-un acord comun care se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă, sau, după caz, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu 24 de ore anterior declanşării grevei.

Conflictele colective de muncă pot fi declanşate dacă angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, nu acceptă revendicările formulate de angajaţi sau de organizaţiile sindicale sau nu îndeplinesc obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă.

De asemenea, poate fi declanşat conflictul de muncă în cazul eşuării negocierilor anuale obligatorii sau în cazul neacordării în mod colectiv la minimum 20 la sută dintre angajaţi, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, contracte colective şi individuale de muncă aplicabile.

În situaţia în care angajatorul sau organizaţia patronală nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, organizaţiile sindicale nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se consideră declanşat.

Negocierea colectivă, obligatorie în unităţile care au peste 21 de angajaţi

Proiectul de modificare face referire şi la negocierea colectivă, aceasta fiind obligatorie în unităţile care au peste 21 de angajaţi.

La nivel de unitate, iniţiativa negocierii aparţine angajatorului, în caz contrar aceasta putând începe la cererea organizaţiei sindicale, în termen de cinci zile lucrătoare de la transmiterea solicitării.

Negocierea colectivă are loc, în fiecare an, cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minim un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.

În cazul funcţionarilor publici, al funcţionarilor publici cu statut special şi al celorlalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate pentru încheierea acordurilor colective de muncă sau a contractelor colective de muncă încep cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.

"Negocierea colectivă obligatorie anual va avea ca obiect cel puţin: salariile, timpul de lucru, programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională", se arată în proiectul de act normativ.

Contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de activitate se înregistrează la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii 62/2011 mai prevede că pensionarii şi şomerii pot rămâne membri într-o organizaţie sindicală, conform statutului organizaţiei ai căror membri sunt.

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până la 6 iulie.