ANA: "Drogul violului" nu reprezintă un fenonem din România

Aşa-numitul drog al violului (GHB) nu reprezintă un fenomen în România, atât din punct de vedere al prezenţei pe reţelele de trafic, cât şi al consumului, afirmă reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), în urma datelor colectate în ultimii ani şi a studiilor realizate.

Potrivit ANA, în perioada 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de urgenţe medicale datorate consumului de GHB, potrivit datelor colectate de agenţie pe baza raportărilor primite de la unităţile medicale care au secţii de primiri urgenţe.

În acelaşi interval, nu au fost înregistrate cazuri de admitere la tratament privind consumul acestui tip de drog, potrivit datelor colectate de agenţie de la centrele sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, precum şi de la unităţile medicale ale Ministerului Sănătăţii sau de le centrele private care acordă asistenţă medicală specifică consumatorilor de droguri.

"Potrivit datelor oferite de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor al Inspectoratului General al Poliţiei Române, doar în 2010 a fost confiscată o cantitate de 15 ml de acid gama hidroxibutiric", se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de ANA.

La nivel european, conform datelor cuprinse în Raportul European privind Situaţia Drogurilor 2011, estimările prevalenţei consumului de GHB în rândul populaţiilor de adulţi și elevi sunt mult mai mici decât cele pentru consumul de cocaină și ecstasy, mai spun cei de la ANA.

"Totuși, consumul acestei substanţe poate fi mai mare în anumite grupuri, medii sau zone geografice. Studii de prevalenţă, recent realizate în Belgia, Republica Cehă, Ţările de Jos și Regatul Unit, raportează pentru consumul de GHB o prevalenţă pe parcursul vieţii care variază între 3,9 % și 14,3 %, în timp ce prevalenţa consumului de GHB în ultima lună este de maximum 4,6%", se mai arată în comunicat.

Potrivit specialiştilor, dependenţa de gama-hidroxibutirat (GHB, cunoscut şi ca drog al violului sau ecstasy lichid) este o stare clinic recunoscută, cu un potenţial sindrom de sevraj acut atunci când drogul este întrerupt brusc, după un consum regulat sau cronic. Există dovezi că dependenţa fizică poate apărea la consumatorii care utilizează drogulul în scop recreaţional, fiind înregistrate cazuri de simptome de sevraj la încetarea consumului de GHB şi precursori ai acestuia. De asemenea, a fost raportată dependenţa de GHB în rândul foştilor alcoolici, potrivit ANA.

Consumul de GHB, ale cărui complicaţii pot fi greu de recunoscut în cazuri de urgenţă, poate duce la neliniște, atacuri de anxietate, insomnie, transpiraţie, tahicardie și hipertensiune. Pacienţii în sevraj pot dezvolta, de asemenea, psihoză şi delir, mai spun sursele citate.

Precizările ANA vin după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora "drogul violului", intrat şi pe piaţa autohtonă, reprezintă tentaţia momentului pentru din ce în ce mai mulţi români. În acest context, s-a relatat că autorităţile din Rusia ar fi atras atenţia celor din România cu privire la comercializarea unui drog incolor, fără miros şi fără gust. Acesta ar fi folosit de unii bărbaţi care vor să scadă puterea de rezistenţă a victimelor în timpul actelor sexuale forţate, de unde şi denumirea de drog al violului.