Jumătate dintre companiile de stat, ale căror bugete pe acest an au fost avizate de Guvern, au cheltuit deja peste 1,2 milioane euro cu sponsorizări, reclame şi achiziţii de cafea, sucuri şi diplome oferite la întâlniri de protocol şi vor consuma încă de patru ori mai mult până la sfârşitul anului.
Pe lista companiilor de stat care şi-au bugetat astfel de cheltuieli, indicate într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, figurează atât companii profitabile, cât şi societăţi cu pierderi şi datornici tradiţionali la bugetul de stat.
Datele rezultă din centralizarea bugetelor de venituri şi cheltuieli avizate de Guvern pentru 46 de companii cu capital integral sau majoritar de stat, dintr-un total de 113 bugete aşteptate pentru avizare.
Aceste date relevă că firmele de stat au cheltuit deja în acest an peste un milion lei pentru acţiuni de sponsorizare şi vor consuma în următoarele luni încă 5 milioane lei pentru astfel de acţiuni, iar pentru reclamă şi publicitate au cheltuit 2,67 milioane lei şi urmează să aloce încă 12 milioane lei la acest capitol. Pentru acţiuni de protocol, companiile de stat au cheltuit 1,57 milioane lei şi vor consuma încă 3,67 milioane lei în acest sens.
Companiile de stat cu bugete avizate, reprezentând mai puţin de jumătate din totalul unităţilor, şi-au propus astfel să cheltuiască peste 26 milioane lei cu acţiuni de sponsorizare, publicitate şi protocol, din care au consumat deja 5,3 milioane lei şi vor aloca încă 20,7 milioane lei până la sfârşitul anului.
Acţiuni de sponsorizare, publicitate şi protocol
Pe lista companiilor cu sponsorizări figurează Hidroelectrica (1,5 milioane lei), Nuclearelectrica (520.000 lei), Romatsa (513.000 lei), Antibiotice (303.000 lei), Romsilva (150.000 lei), Monitorul Oficial (100.000 lei), Registrul Auto Român (52.000 lei), Romtehnica (26.000 lei), Autoritatea Aeronautică Civilă Română (24.000 lei), Societatea Naţională a Apelor Minerale (20.000 lei), Grup Exploatare Întreţinere Palat CFR (18.000 lei), Rasirom (10.000 lei), Unifarm (4.000 lei), către diverse destinaţii, precum fundaţii, biserici, organizaţii nonprofit.
Romsilva se înscrie de asemenea printre sponsori cu puieţi forestieri în valoare de 200.000 lei acordaţi către persoane fizice şi juridice.
Sponsorizări sunt efectuate de către companiile de stat şi către cluburi sportive, în această categorie regăsindu-se Conpet (cu 400.000 lei), Romatsa (10.000 lei), Grup Exploatare Întreţinere Palat CFR (6.000 lei) şi Şantierul Naval 2 Mai (2.000 lei).
Alte sponsorizări în sumă totală de 659.000 lei sunt la dispoziţia consiliilor de administraţie de la Transelectrica (427.000 lei), Conpet (145.000 lei), Oil Terminal (52.000 lei), Autoritatea Aeronautică Civilă Română (14.000 lei), Romatsa (6.000 lei), Grup Exploatare Întreţinere Palat CFR (6.000 lei), Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (5.000 lei) şi Administraţia Canalelor Navigabile (3.000 lei).
Pentru promovarea imaginii şi serviciilor, anunţuri publicitare, prezentări sau interviuri, sume de reclamă publicitară sunt cheltuite, după caz, de Tarom (8,1 milioane lei), Antibiotice Iaşi (897.000 lei), Nuclearelectrica (719.000 lei), Transelectrica (605.000 lei), Conpet (535.000 lei), Romsilva (482.000 lei), Hidroelectrica (139.000 lei), Romatsa (100.000 lei), Rasirom (96.000 lei), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (56.000 lei), Monitorul Oficial (37.000 lei), Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (33.000 lei), Oil Terminal (32.000 lei).
Fonduri de mii de lei pentru acţiuni de protocol (apă minerală, sucuri, cafea, confecţionare de plachete şi diplome)
Lista companiilor de stat care rezervă fiecare fonduri de mii de lei pentru acţiuni de protocol (apă minerală, sucuri, cafea, confecţionare de plachete şi diplome) este mult mai mare şi condusă de Hidroelectrica (744.000 lei), urmată de Romatsa (684.000 lei), Romvilva (590.000 lei), Antibiotice Iaşi (235.000 lei), Conpet (229.000 lei), Nuclearelectrica (183.000 lei), Transelectrica (134.000 lei), Registrul Auto Român (126.000 lei), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (89.000 lei), Autoritatea Aeronautică Civilă Română (80.000 lei), Tarom (73.000 lei), SNLO (55.000 lei), Romtehnica (30.000 lei), CFR SA (28.000 lei), CFR Călători (27.000 lei), Oil Terminal (23.000 lei), Monitorul Oficial (21.000 lei), Conversmin (14.000 lei), SN Apelor Minerale (13.000 lei), Grup Exploatare Întreţinere Palat CFR (11.000 lei), Administraţia Naţională de Meteorologie (11.000 lei).
Acelaşi material relevă că anul trecut au fost achiziţionate de către aceste companii de stat un număr total de 238 autovehicule, în sumă totală de peste 14,2 milioane lei, şi că în acest an sunt în curs de achiziţionare alte 44 de autovehicule în valoare de 4,2 milioane lei, în principal de către Transelectrica (23 maşini cu 2,3 milioane lei), Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune (9 maşini cu 710.000 lei), Nuclearelectrica (6 maşini cu 639.000 lei), Administraţia Naţională de Meteorologie (două maşini cu 52.000 lei), ISCIR CERT (o maşină la 30.000 lei). Pe listă apare însă şi Serviciul Român de Informaţii, cu trei maşini care vor fi achiziţionate cu 185.000 lei.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a declarat, miercuri, că Guvernul Ungureanu a efectuat această centralizare şi urma să opereze "o anumită ajustare" a acestor cifre, dar că acum este sarcina viitorului Cabinet să evalueze această situaţie.
O analiză MEDIAFAX efectuată la sfârşitul anului trecut la nivelul instituţiilor şi companiilor de stat a indicat însă că acestea cheltuiesc anual 200 milioane euro pentru cumpărarea de maşini, laptopuri, mobilier, aparate aer condiţionat, telefoane mobile şi servicii de telecom, majoritatea achiziţiilor fiind realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă.
Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.
( 4 mai 2012, 11:09:38
Crede că reacţiile celorlalţi înseamnă respect la adresa sa
Să taci când cineva vorbeşte ? crede că-s “bunăvoinţe”
Şi categoric nu poate “accepta” aşa ceva
Lingău prin definiţie scopul îi e recunoaşterea socială
El nu te aude ( chiar de-i vorbeşti pe limba sa ) fiindcă-i ignorant
Dacă-i spui că n-are dreptate face o gălăgie infernală
N-are rost să i-o spui nici de-l prinzi cu PROSTIA-n flagrant !
Se crede superior celui ce ( de ruşine ) nu-i răspunde
Îşi poleieşte imbecilitatea cu diplome şi titluri ( deci .. nu-i mereu prost )
În mintea unui imbecil nu-ncerca să intri ! ( foarte greu se pătrunde )
Şi , să-i înţelegi imbecilitatea e-o imbecilitate-n sine ( n-are rost )