Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector 1 a murit. Soţia sa neagă orice legătură între ancheta privind acordarea nelegală de cetăţenie şi decesul acestuia

Soţia şefului de la Evidenţa Populaţiei Sector 1 Adrian Toma neagă orice legătură între ancheta privind acordarea nelegală de cetăţenie unor cetăţeni moldoveni şi decesul acestuia, spunând că era bolnav de mai mult timp şi trebuia să fie operat pe cord, însă a refuzat pentru că îi era teamă.
Potrivit soţiei lui Adrian Toma, acestuia i s-a făcut rău joi dimineaţă, în timp ce era acasă, fiind chemată ambulanţa prin numărul 112. Echipajul medical a încercat aproximativ 55 de minute să îl resusciteze, însă fără rezultat.
Soţia şefului de la Evidenţa Populaţiei Sector 1 a spus că acesta era bolnav de mai mult timp şi trebuia să fie operat pe cord, pentru dublu bypass şi pentru a-i fi montate şase stenturi, însă nu a fost de acord cu intervenţia pentru că îi era teamă.
Ea a precizat că Adrian Toma s-a simţit rău şi nu a dormit aproape deloc miercuri noapte.
Aceasta a precizat că niciun anchetator nu a venit la locuinţa lor.
Şeful de la Evidenţa Persoanelor Sector 1 a murit, joi dimineaţă, după ce a fost anunţat că unii dintre subalternii săi sunt audiaţi în ancheta privind acordarea nelegală de cetăţenie unor cetăţeni moldoveni, în care au fost făcute 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman.
Şeful Serviciului pentru Evidenţa Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate în acest dosar, el fiind anunţat de colegi ai său, în timp ce era acasă, despre ancheta în acest caz.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie, cu sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii, au făcut miercuri şi joi percheziţii domiciliare în locaţii din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, respectiv oraşele Chitila, Otopeni şi din judeţul Teleorman.

Şelaru: Zece persoane au fost reţinute în cazul privind acordarea nelegală de cetăţenie

Şeful Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme, Valentin Şelaru, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că zece persoane au fost reţinute pentru acordare nelegală de cetăţenie română unor moldoveni.
Procurorul şef Valentin Şelaru a precizat că în funcţie de situaţie se va aprecia dacă vor mai fi luate măsuri preventive şi faţă de alte persoane.
El a precizat că miercuri au avut loc şapte percheziţii în acest caz, iar restul de 26 s-au derulat joi.
Şeful SUPC a spus că s-au găsit importante sume de bani, agende cu evidenţa persoanelor interesate de dobândirea cetăţeniei şi numeroase alte documente, unele în alb.

Cum funcţiona sistemul

În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetăţeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională 20 de persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), informează Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, în timpul percheziţiilor derulate, au identificat şi ridicat diferite sume de bani în lei şi valută (mii de euro) şi documente de stare civilă.
"Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei: în primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal)", explică Parchetul ICCJ.
Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi a actelor şi sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetăţenie - română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.
Ulterior redobândirii cetăţeniei române, moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc, aceloraşi intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro şi 250 euro. Aceştia cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care primeau sume de cinci euro sau 20 de lei pe fiecare act de stare civilă românesc şi soluţionau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile.
După obţinerea actelor de stare civilă româneşti, aceiaşi intermediari, contra unei sume de 100 euro pe paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.
Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Municipiul Bucureşti şi în această situaţie, apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari. La rândul lor aceştia apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti - Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetăţenilor moldoveni. Existau situaţii în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau şi până la 1.000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu), arată sursa citată.
Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenţii, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).