Înscrierea în clasa pregătitoare şi clasa I a stârnit controverse, părinţii spunând că este ilegal să le fie interzisă alegerea şcolii la care vor să îşi ducă copiii, în timp ce autorităţile resping acuzaţiile, dar recunosc că nu vor putea fi înscrişi mai mulţi copii decât spaţiile existente.
Clasa pregătitoare, o premieră pentru sistemul de învăţământ românesc, a adus, ca orice lucru nou, şi o serie de discuţii pro sau contra.
Ministerul Educaţiei anunţa introducerea, din septembrie 2012, a clasei pregătitoare ca pe o schimbare uşoară, în care, spre deosebire de grupa pregătitoare de la grădiniţă, prezenţa este obligatorie, copiii vin patru ore pe zi la şcoală, se pun absenţe, dar copiii învaţă jucându-se şi nu primesc note sau calificative.
Cine învaţă în clasa pregătitoare
Practic ar însemna ca, din septembrie 2012, debutul şcolii să fie la şase ani împliniţi ai copilului.
În clasa pregătitoare vor învăţa copiii care până la 31 august 2012 au şase ani împliniţi sau, în cazuri speciale, cei care împlinesc această vârstă până la 31 decembrie 2012. În cel de-al doilea caz, este însă nevoie de acordul scris al părinţilor şi de acordul unui expert că este pregătit copilul să se adapteze cerinţelor de la şcoală mai stricte decât cele de la grădiniţă.
Dacă părinţii nu doresc înscrierea în învăţământul primar sau dacă evaluarea dezvoltării copiilor de către experţi recomandă înscrierea la grădiniţă, copiii care împlinesc 6 ani între 1 septembrie şi 31 decembrie 2012 vor fi înscrişi la grupa mare.
În clasa I vor fi înscrişi copiii care au 7 ani împliniţi până la 31 august 2012 inclusiv, indiferent dacă au fost sau nu au fost la grădiniţă. Copiii care au 6 ani împliniţi până la 31 august 2012 inclusiv şi au făcut grupa pregătitoare pot fi înscrişi în clasa I doar dacă părinţii solicită în scris acest lucru. În cazul celor care nu au făcut grupa pregătitoare este nevoie ca un expert să ateste, în urma unei evaluări psihosomatice, pregătirea acestuia pentru parcurgerea cu succes a clasei I.
Ministerul Educaţiei interzice segregări, teste sau examene, atât la înscrierea la clasa pregătitoare, cât şi la înscrierea în clasa I.
Ce înseamnă evaluare psihosomatică
Metodologia de evaluare a copiilor pentru înscrierea în clasa I şi clasa pregătitoare a fost făcută după cele mai riguroase reguli europene în domeniu, iar experţii ştiu cum să discute cu micuţii astfel încât aceştia să nu simtă că sunt la o testare, ci că au venit într-un loc în care, la fel ca şi la grădiniţă sau acasă, se pot juca.
Aşezaţi într-o sală cu şase sau opt măsuţe, într-o atmosferă caldă şi prietenoasă, copiii sunt întrebaţi mai întâi, dacă îşi ştiu numele şi adresa de acasă. Apoi, micuţii primesc mai multe creioane colorate şi, în joc, sunt puşi să spună care este mai lung sau mai scurt, mai gros sau mai subţire, ce culori au, dacă ştiu să le numere şi să facă adunări simple.
Un alt teste a vizat identificarea emoţiilor, copiii fiind întrebaţi, de exemplu, dacă un chip este vesel sau trist, urmărindu-se totodată dacă fac diferenţa dintre fiinţe şi obiecte. Tot în cadrul testării, când copiii s-au obişnuit cu examinatorul şi comunicarea este bună, sunt întrebaţi, de exemplu, cum şi-au petrecut dimineaţa.
Unde pot fi înscrişi copiii în clasa pregătitoare şi în clasa I
Întrebarea a stârnit poate cele mai multe nemulţumiri în rândul părinţilor, care cred că, potrivit noilor prevederi ale Ministerului Educaţiei, nu îşi vor mai putea înscrie copiii la ce şcoală doresc, ci doar la cea de care aparţin cu domiciliul.
Înscrierile se vor face conform unui calendar clar stabilit, începând din 5 martie.
La fel ca în anii precedenţi, fiecare locuinţă este arondată unei şcoli. Procedurile sunt astfel făcute încât dacă părintele alege şcoala la care copilul este arondat, aceasta are obligaţia să îl înscrie.
Nemulţumirile părinţilor sunt însă legate de prevederile din acest an, oarecum schimbate faţă de anii trecuţi, privind înscrierea, din diverse motive, la altă şcoală decât cea de circumscripţie.
Autorităţile spun că acest lucru este perfect posibil, dar copiii vor fi înscrişi în limita numărului de locuri disponibile. Dacă sunt mai multe opţiuni decât locuri disponibile pentru o anumită şcoală se vor aplica criterii generale, cum ar fi existenţa unui grad de handicap, copii orfani, copii din familii monoparentale, copiii personalului din învăţământ sau şcolarizarea în acea unitate a fraţilor sau surorilor, precum şi, dacă este cazul, alte criterii decise de şcoală şi validate de inspectorat sau speciale, anunţate de şcoală.
Părinţii recunosc faptul că în ordinul Ministerului Educaţiei privind înscrierea nu este prevăzută "legarea de glie" a copiilor, adică înscrierea doar în acele şcoli de care aparţin, dar consideră că cele patru etape stabilite pentru acest lucru îi obligă să facă această opţiune din start, pentru a nu-şi pierde locurile la şcolile de circumscripţie.
Şi pentru a convinge autorităţile să lase înscrierea aşa cum a fost în anii trecuţi, unii părinţi au dat în judecată Ministerul Educaţiei şi Guvernul, aşteptând un răspuns de la instanţă.
Părinţii susţin că este ilegal să le fie interzisă înscrierea la şcoala pe care o doresc şi vor suspendarea noului ordin, astfel încât înscrierea să nu mai aibă loc din 5 martie conform noilor prevederi, ci aşa cum a fost şi în anii trecuţi.
De cealaltă parte, autorităţile susţin că nu interzic înscrierea copiilor la şcoala pe care părinţii o doresc, dar atenţionează că la clasă nu ar fi bine să fie depăşit numărul de elevi prevăzut de lege, adică 25.
Dacă şcoala nu are locuri pe măsura cererilor şi nici posibilitatea de a organiza mai multe clase, ar putea apărea nemulţumiri. Până acum, nu prea se cunoşteau cazuri în care părinţii să fie refuzaţi la înscrierea în şcoala preferată. Asta pentru că din noiembrie sau decembrie anul precedent părinţii îşi aranjau locul în clasa I la şcoala şi învăţătoarea dorite.
Prin noile prevederi, practic este păstrată libertatea de a alege şcoala, sunt luate în considerare în cazul locurilor libere aceleaşi criterii, schimbarea fiind că înscrierea se face în etape, mai întâi pentru cei din circumscripţie, apoi pentru cei din alte zone care au optat pentru a ocupa locurile libere din şcoala aleasă, iar în final pentru cei care nu au fost cuprinşi în nici o unitate.
Părinţii cred că problemele vor apărea tocmai din cauza acestor etape, care nu le permit ca opţiune sigură decât varianta înscrierii copiilor la şcoala de circumscripţie, altfel riscând să ajungă la unităţile rămase cu locuri libere care sunt printre cele mai slabe.
Autorităţile susţin însă că prin noile proceduri, informatizate, Ministerul Educaţiei garantează că s-a terminat epoca în care prin pile sau alte avantaje materiale unii copii puteau avea prioritate la înscrierea la şcoală. Înscrierile vor fi realizate electronic, iar părinţii vor primi o copie print a acesteia.
"Nemulţumiţi vor fi cei care aveau obiceiul şpăgii, pentru că acum avem mai multă echitate şi transparenţă. Sistemul informatic de înscriere nu ia mită! Să nu uităm că este la minister numărul verde anti-şpagă 0 800 801 100!", spunea fostul ministru al Educaţiei.
Problema spaţiului pentru noile clase pregătitoare
Majoritatea elevilor de la clasa pregătitoare vor învăţa în şcoli, în spaţii special destinate acestora, cu mobilier şi material didactice adaptate vârstei lor.
Dacă vor fi şcoli în care spaţiul nu permite, dar există grădiniţe arondate acestora, copiii vor rămâne pentru clasa pregătitoare în clădirea grădiniţei. Autorităţile spun însă că aceste situaţii vor fi rare, se vor întâlni în unele locuri din mediul rural, unde clădirile şcolilor primare şi ale grădiniţei sunt fie aceleaşi, fie una lângă alta.
Sala de clasă din şcoală va fi adaptată vârstei copiilor, în aşa fel încât să permită învăţarea prin joc şi pregătirea pentru clasa I, utilizând resurse de învăţare adecvate.
Cel mai important pentru copil este cum va arăta clasa în care va învăţa, susţin autorităţile.
Potrivit unor părinţi şi profesori, schimbarea de la şase ani a mediului în care copiii îşi petrec mare parte din timp va duce la dezechilibre emoţionale, la un randament şcolar scăzut, la suprasolicitare şi oboseală. Mai mult, pentru că sălile în care vor învăţa elevii clasei pregătitoare nu au bănci şi scaune adaptate vârstei acestora, dezvoltarea lor fizică va fi defectuoasă.
Autorităţile susţin însă că acestea sunt dezinformări şi că sălile în care vor învăţa elevii în clasa pregătitoare vor fi adaptate cerinţelor vârstei lor.
Clasa pregătitoare - teste ba, recompense da
În clasa pregătitoare, copilul nu va da nici un test de evaluare şi nu va primi nici note şi nici calificative. Este posibil ca, pe parcursul anului şcolar, cadrul didactic să utilizeze modalităţi de încurajare şi de recompensare specifice vârstei, de exemplu buline de diferite culori.
Copiii vor învăţa prin metode adecvate vârstei lor ceea ce le este necesar pentru a face faţă cu succes clasei I. De exemplu, copiii îşi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, vor învăţa să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţii prin joc, prin activităţi în echipă, activităţi de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor avea ore special destinate unei pregătiri fizice.
Evaluarea copilului se va face la sfârşitul anului şcolar sub forma unui raport scris întocmit de învăţător. Din acest raport, părinţii vor putea afla care este gradul dezvoltării fizice şi psiho-intelectuale, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare şi a atitudinilor faţă de învăţare ale copilului. Acest raport va fi întocmit pe baza observării sistematice de către cadrul didactic a progresului elevului, pe tot parcursul anului şcolar. Rolul raportului este să stabilească priorităţile pentru copil în clasa I.
Cadrele didactice care vor preda la clasa pregătitoare vor fi formate începând cu luna mai. Copiii care vor fi preluaţi de un cadru didactic la clasa pregătitoare vor rămâne cu acesta până la sfârşitul clasei a IV-a.
Mai puţini şcolari de clasa I
Aproximativ 30 la sută dintre copiii unei generaţii de şase ani, adică peste 65.000, sunt şi în prezent şi au fost şi în anii trecuţi cuprinşi în şcoli.
Din cauza prevederilor vechii legi, peste 20.000 dintre copiii de şase ani nu se află nici la grădiniţă, nici la clasa I.
În 2001-2002, în România erau 257.000 de copii înscrişi în clasa întâi. În 2006-2007 erau 230.000 de copii, iar în 2012-2013 ar putea fi undeva la 200.000 de copii.
Elvira GHEORGHIŢĂ, elvira@mediafax.ro