Conversaţiile USL cu preşedintele, în Dealul Cotrocenilor, au fost un schimb de vorbe "strict formal şi protocolar" şi, de fapt, nu s-a discutat "nimic serios", a rezumat Victor Ponta. Şi pentru că nu a fost "nimic serios", duetul PSD-PNL a propus cu sufletul la gură să luăm viteză.
La 10 minute cât a durat întrevederea nici nu se putea într-un ritm mai aşezat.
Victor Ponta a vrut anticipate în iunie. Adică anticipate succesive repezi. O tăiere a cozii câinelui ca în vremurile bune ale liberalismului. Câştigători? Nu se ştie cine. Crin Antonescu a vrut să nu îl mai vadă pe Traian Băsescu. Să nu-l mai vadă preşedinte. Traian Băsescu i-a răspuns tacticos că nu se poate. Crin Antonescu nici nu s-a încrezut în dizolvarea Parlamentului după regulile artei. Preşedintele PNL, mult mai avântat decât colegul Ponta, dar cu acelaşi gând în cap, vedea cu ochii minţii doar cuvântul magic: anticipate. Adică să se tragă odată cortina.
Altfel, ca program imediat de guvernare, PSD şi PNL vor reduceri şi relaxări. Greu de făcut pe asemenea secetă.
PDL, mai aplicat, vrea un guvern politic. Probabil cu câţiva membri de nădejde din decedatul guvern Boc. Îşi permite. Coaliţia funcţionează. Despre premier, îi lasă plăcerea preşedintelui să-l anunţe, că tot zboară candidaţii ca iepuraşii din "ţilindru". Şi PDL este bântuit de viteză. Să se facă mai repede guvernul pe care îl vor.
UDMR a fost cel mai ticăit. A stat peste felia de timp alocată. Ca să se asigure că locurile sale în guvern se conservă.
Ca în toate aceste consultări, epilogul îl scrie Traian Băsescu. USL a făcut, cu consecvenţă, ce-a ştiut: a dat cu barda şi a plusat. PDL a rămas bine priponit, căci altă şansă, din punct de vedere al imaginii (cam prăpădite) nu are. UDMR este pregătită pentru orice. Ceilalţi contează prea puţin.
Cât despre acest vânturat premier tehnocrat, un fel de Godot, este o poveste. Modelele "Mario Monti" sau "Lucas Papademos" mor cu zile la noi. Iar Cătălin Predoiu, un compromis acceptabil, se descurcă şi este corect în prestaţia de premier interimar. Dar cu asta va rămâne.
Prin plecarea lui Emil Boc, publicul (inclusiv cel din Piaţa Universităţii) va privi cu îngăduinţă orice guvern va veni şi va exista (cât îi este îngăduit).
Indira CRASNEA, indira@mediafax.ro
( 7 feb 2012, 13:01:51