CEDO admite organizarea clericilor în sindicat; Patriarhia cere statului să conteste hotărârea

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză unui sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei privind dreptul clericilor la libera asociere în sindicate, Patriarhia Română solicitând statului să conteste hotărârea dată de instanţa de la Strasbourg.
"Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei «Păstorul cel bun» contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical. Studiind cu atenţie această hotărâre, Patriarhia Română constată mai multe probleme", se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit Patriarhiei, este vorba despre "cunoaşterea trunchiată (insuficientă)" de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României, a Legii Cultelor privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin Hotărârea de Guvern 53/2008, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea bisericii faţă de stat.
În opinia Patriarhiei, s-a produs o confuzie între specificul vocaţional al preoţiei, care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi, pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte.

Patriarhia Română: Sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor

Patriarhia consideră că este total eronată afirmaţia din hotărârea CEDO potrivit căreia statutul aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. În realitate, "sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve, menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de factori ai păcii sociale privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor".
De asemenea, statutul sindicatelor prevede respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale. În cazul clericilor, aceste zile nu pot fi libere, întrucât zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, "când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică", a adăugat Patriarhia.
De asemenea, statutul sindicatului prevede "asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească", inclusiv la lucrările Sfântului Sinod, ceea ce, în opinia Patriarhiei, ar reprezenta o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a sindicatului "de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale Bisericii Ortodoxe Române".
Potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii - asemenea magistraţilor şi militarilor - "nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei", a precizat sursa citată.

"Ne exprimăm speranţa că statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată”

Potrivit Patriarhiei, o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, "asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară".
Patriarhia precizează că această decizie a CEDO "a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene", care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu statul român şi Biserica Ortodoxă Română, deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa.
În plus, această hotărâre contravine deciziilor anterioare, unele chiar recente - cum ar fi de exemplu cauzele Műller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011 - ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că "statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv", a mai precizat Patriarhia Română.
Patriarhia îşi exprimă speranţa că statul român va contesta cu fermitate această "hotărâre inadecvată".
"Ne exprimam speranţa că statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei «Păstorul cel bun» contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice", se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.