Producătorii de medicamente cer FMI să intervină pentru noi revizuiri la taxa clawback

Producătorii de medicamente au solicitat FMI să intervină pe lângă Guvern pentru ca taxa clawback să fie redusă la zero în cazul medicamentelor generice, să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile şi să nu mai fie aplicată la un preţ care include TVA şi marja de distribuţie.

Solicitările au fost transmise într-o întâlnire organizată între reprezentanţii producătorilor de medicamente şi membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"Producătorii de medicamente au reclamat că sistemul taxei clawback este în continuare nefuncţional după ultimele modificări efectuate de Guvern şi au cerut schimbarea formulei de calcul şi a procedurilor de plată", au arătat sursele citate.

Solicitările transmise FMI au fost ca taxa clawback aplicată medicamentelor generice să fie redusă la zero măcar pentru o anumită perioadă, pentru a încuraja intrarea pe piaţă a acestui tip de medicamente mai ieftine, să nu mai fie aplicată la un preţ de vânzare care include TVA şi marja de distribuţie pe lângă preţul de producător şi să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile, apropiat de perioada de decontare a medicamentelor.

Conform sistemului actual, taxa clawback trebuie plătită în 20 zile după trimestrul în care au fost înregistrate veniturile.

Potrivit surselor, oficialii FMI au cerut la rândul lor producătorilor de medicamente să le transmită formule de calcul al taxei din alte state şi i-au asigurat că vor avea o nouă discuţie cu Guvernul pe baza acestor date.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.

Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara, la începutul lunii august, că Guvernul trebuie să renunţe la sistemul clawback din sistemul sanitar şi să vină cu o altă versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismului de coplată trebuie să intre în vigoare cât mai curând.

Guvernul s-a angajat de altfel în negocierile cu FMI să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente, iar în luna septembrie a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Naţională de Asigurări Sociale urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.

Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România susţine, de asemenea, că taxa clawback este injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comerţ Americană în România consideră că actuala formă a taxei limitează dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic.

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente a avertizat că industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, deoarece sistemul este inaplicabil din punct de vedere economic, companiile farmaceutice fiind obligate să susţină integral diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul de medicamente.

Reprezentanţii asociaţiei au atenţionat că firmele sunt obligate să achite o taxă pentru venituri pe care nu le-au realizat, aplicată la preţul de vânzare al medicamentelor, care include, pe lângă preţul de producător, şi marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA.

În schimb, Guvernul consideră că sistemul clawback reprezintă o soluţie de creştere a veniturilor, banii colectaţi putând fi folosiţi pentru susţinerea programelor naţionale în sănătate.