INS: Formularele individuale la recensământ vor fi distruse după un an, nu sunt comunicate altor instituţii

Prelucrarea datelor colectate la recensământul populaţiei va fi efectuată în sistemul informatic criptat al statisticii naţionale, iar formularele individuale vor fi distruse la un an după încheierea procesării, fără să fie comunicate altor instituţii, a anunţat ieri institutul de statistică.

Oficialii Institutului Naţional de Statistică (INS) au anunţat anterior că vor să prezinte primele date privind recensământul populaţiei la începutul anului viitor, astfel că baza de date cu formularele individuale va fi distrusă, cel mai probabil, înainte de sfârşitul anului 2012.

"În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale. Informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nici o situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)", se arată într-un comunicat al INS.

Potrivit acestuia, în procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 - 5000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidenţialitătii are aspecte penale.

Solicitarea CNP este conformă cu prevederile legale

INS a răspuns criticilor apărute în presă privind obligaţia persoanelor de a furniza codul numeric personal (CNP), arătând că solicitarea este conformă cu prevederile legale, colectarea fiind stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011.

Ordonanţa 36/2007 prevedea înregistrarea şi utilizarea CNP, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, dar includea şi sintagma: "prin libera declaraţie a persoanelor intervievate", paragraf eliminat prin OUG 34/2011.

Ordonanţa adoptată de Guvern în 2011 modifică articolul 12 din OUG 34/2007, astfel: "În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare".

Ambele acte normative fac referire la prevederile Legii 677/2001, adoptată în perioada în care majoritatea legislativă era deţinută de PSD, şi care stabileşte a articolul 8: "Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă: a) persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală".

Dacă Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a ales ca prelucrarea CNP să fie posibilă în condiţiile alineatului a) al articolului 8, respectiv prin consimţământ expres, Guvernul Boc a optat pentru obligativitate, apelând la prevederile aliniatului b) al aceluiaşi articol, din legea votată în perioada Guvernării Năstase.

INS reaminteşte că potrivit OUG 34/2011, Art.2. – (1) "Persoanele [ ....] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ şi (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi".

Ce urmăreşte recensământul

Colectarea asigură: determinarea populaţiei stabile a României; determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei); crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE; măsură de asigurare a exhaustivitătii datelor înregistrate şi de verificare a calitătii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare; facilitatea prelucrării datelor, se spune în comunicatul INS.

În ceea ce priveşte recenzorii, INS precizează că şomerii indemnizaţi, persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului şi persoanele ieşite la pensie anticipat nu pot face parte din rândul personalului de recensământ, în conformitate cu reglementările legale. Pensionarii (inclusiv foste cadre militare) ieşiţi la pensie cu vechime completă pot lucra ca recenzori, în conformitate cu aceleaşi reglementări.

Recenzarea se realizează la reşedinţa/domiciliul populaţiei, de către recenzori. Populaţia este sfătuită să aştepte vizita recenzorilor şi doar în cazuri excepţionale, dacă aceştia nu s-au prezentat până spre finalul perioadei 20- 31 octombrie, să se adreseze comisiilor locale de recensământ, care funcţionează la sediile primăriilor, pentru recenzarea în aceste locaţii.

"Precizăm, totodată, că începând din această zi va fi difuzată zilnic, la orele 15:00, o informare privind progresele înregistrate în procesul de recenzare. Cu data de sâmbătă 22 octombrie, această informare va fi prezentată sub forma unei declaraţii de presă, la sediul INS din Bdul Libertăţii, nr 16, sector 5, Bucureşti, la care mass-media este invitată să participe", se mai spune în comunicatul INS.